Frigul din locuințe, un adevărat chin pentru pacienții cu COVID-19 izolați acasă. Ce spun medicii
Frigul din locuințe, un adevărat chin pentru pacienții infectați cu virusul SARS-CoV-2 care stau în izolare acasă. Beatrice Mahler, medic specialist la Institutul ,,Marius Nasta”, a dat un interviu prin care a explicat cum poate afecta temperatura din cameră evoluția bolii.
- Frigul din locuințe, un adevărat chin pentru pacienții cu COVID-19
- Ce spun medicii despre această problemă
Frigul din locuințe, un adevărat chin pentru pacienții cu COVID-19 izolați acasă
Potrivit datelor oficiale, aproximativ 150.000 de oameni, adulți și copii, sunt confirmați cu virusul SARS-CoV-2. O parte din aceștia îndură, pe lângă simptomele virusului, și frigul din locuințe din aceasă perioadă destul de rece. În mai multe orașe problema căldurii este destul de îngrijorătoare, atsfel că la multe persoane în locuințe, aceasta nu a ajuns în calorifere nici până acum.
Un medic specialist a dat un interviu în care a explicat efectele negative pe care le poate avea frigul din locuințe asupra pacientului infectat cu COVID-19, care este obligat să stea în izolare.
Beatrice Mahler, medic pnumolog la Institutul ,,Marius Nasta” din București, spune că frigul afectează mecanismele de apărare ale organismului. Aceasta a precizat că organismul are nevoie de o temperature de confort, pentru că altfel apărarea și mecanismele immune nu sunt capabile să lucreze la adevăratul lor potential.
De asemenea, medicul a explicat că temperature optima în locuințe trebuie să fie în jurul a 21-22 de grade Celsius. O temperatură mai mica decât aceasta ar putea să aducă complicații pentru persoanle vârstnice și cele cu comorbități.
,,Orice infecție virală, orice afectare organică necesită pentru activarea mecanismului imun o temperatură de confort, nutriție și odihnă.”, a declarant Beatrice Maler pentru Libertatea.
Frigul poate să mărească riscul unei infecții bacteriene, pe lângă cea virală
Pentru pacienții vârstnici sau cei cu comorbități care au o infecție virală cel mai mare risc este să dezvolte și una bacteriană, potrivit medicului.
„Acel pacient poate să asocieze mult mai frecvent infecții bacteriene sau dacă ne referim la un pacient cu comorbidități care a trecut prin alte spitalizări poate să aibă o colonizare cu o bacterie, cum ar fi Pseudomonas sau Stafilococ, care devin mult mai agresive în condițiile, pe de o parte, infecțiilor virale, dar pe de altă parte și a scăderii temperaturii în care trăiește pacientul”, a mai explicat medical pentru aceeași sursă citată.
Beatrice Mahler a mai precizat că aceleași condiții de temperatură trebuie să existe și în spitale, mai ales în cazul pacienților care au afecțiuni pulmonare.