Na, belea! Frații Corduneanu, împăcați cu forța / Adrian „Beleaua” și Petronel s-au făcut frați, din nou
Devenit lider al grupării după moartea lui Costel Corduneanu, Petronel a fost obligat să îngroape securea războiului și s-a împăcat, cu forța, cu fratele Adrian „Beleaua” și cu nevasta acestuia, în dosarul în care erau acuzați că și-au împărțit pumni și picioare.
- Frații Petronel și Adrian Corduneanu au fost obligați să se împace
- Singurul care a ieșit „tăvălit” a fost Petronel, noul lider al clanului interlop
- Acesta a atacat decizia instanței
Gata cu scandalul, în familia Corduneanu! Forțați de împrejurări, Petronel, soția lui, Alina, pe de o parte, și Adrian „Beleaua” și nevasta lui, Ramona, pe de altă parte, au decis să fumeze pipa păcii. Constrânși de judecători, care păreau dispuși să împartă cu generozitate condamnări cu executare, membrii clanului mafiot Corduneanu au decis să renunțe la plângerile penale din dosarul scandalului cu pumni și picioare, iar dosarul a fost închis. Singurul care a ieșit tăvălit a fost Petronel, care a fost condamnat pentru tulburarea liniștii publice.
În dosarul respectiv, Alina Filip era parte civilă, în timp ce soțul ei, Petronel Corduneanu, precum și cumnata ei, Ramona Corduneanu (nevasta lui Adrian „Beleaua”) erau inculpați. Conform procurorilor, Alina Filip a reclamat faptul că ar fi fost agresată de către soțul ei și de Ramona Corduneanu în fața unui birou notarial, după ce a pus mâna pe o casă în zonă centrală a municipiului Iași.
Recent, însă, membrii clanului Corduneanu s-au împăcat, iar instanța a decis: „Încetează procesul penal privind pe inculpata Corduneanu Ramona Carmen în ceea ce priveşte infracțiunea de lovirea sau alte violențe, (persoană vătămată Filip Alina-Elena), ca urmare a retragerii plângerii prealabile de către persoana vătămată Filip Alina Elena. Încetează procesul penal privind pe inculpatul Corduneanu Petronel în ceea ce priveşte infracțiunea de lovirea sau alte violențe (persoană vătămată Corduneanu Ramona-Carmen), ca urmare a retragerii plângerii prealabile de către persoana vătămată Corduneanu Ramona Carmen. Condamnă pe inculpatul Corduneanu Petronel la pedeapsa amenzii în cuantum de 20.000 lei, reprezentând un număr de 200 zile-amendă înmulţit cu suma de 100 lei corespunzătoare unei zile amendă, pentru săvârşirea infracţiunii de tulburarea ordinii şi liniştii publice. Deduce din cuantumul pedepsei aplicate inculpatului Corduneanu Petronel durata reţinerii în prezenta cauză, de la data de 14.12.2021 la data de 15.12.2021, inculpatul urmând să execute restul de pedeapsă de 19.900 lei amendă penală (199 zile-amendă înmulţit cu suma de 100 lei corespunzătoare unei zile amendă)”. Petronel, însă, a atacat decizia.
Decizia de împăcare are, cu siguranță, legătură cu dosarul de cămătărie în care sunt judecați membrii clanului Corduneanu. Fiindcă, o condamnare în dosarul scandalului ar fi atârnat greu. Cu privire la dosarul de cămătărie al membrilor clanului Corduneanu, DIICOT preciza:
„La data de 31.10.2022 procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul Teritorial Iași au dispus reținerea a 15 inculpați și luarea controlului judiciar față de un inculpat, măsuri dispuse în două cauze în care se efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, camătă, complicitate la înșelăciune, spălarea de bani, șantaj, lipsire de libertate, trafic de droguri de mare risc și efectuarea fără drept de operaţiuni cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive.
În cauză s-a reținut că, în perioada 2016 - 2022, două grupuri infracționale organizate în scopul comiterii infracţiunii de camătă, au urmărit obţinerea unor beneficii materiale substanţiale prin desfăşurarea de activităţi ilicite, asigurându-și principala sursă de venit din acordarea de împrumuturi cu dobânzi ridicate, ce ajungeau până la 400%.
Liderii grupurilor realizau finanțarea activităților, prin acordarea unor sume de bani membrilor. De asemenea, asigurau protecția, inclusiv prin recurgerea la mijloace violente în caz de nevoie, pentru ca activitatea grupului să se poată desfășura în vederea atingerii scopului.
Membrii celor două grupuri infracționale organizate acordau împrumuturile doar acelor persoane despre care aveau informații că sunt solvabile și dețin bunuri mobile și/sau imobile de valoare.
Aceștia, într-o primă etapă, identificau persoanele care aveau nevoie de bani (de exemplu, dependenți de jocuri de noroc) și care erau considerate solvabile (prin prisma activităților infracționale desfășurate, a existenței unor moșteniri) și, ulterior, le împrumutau, în mod repetat, cu o dobândă cuprinsă între 20 – 400%. În această modalitate, membrii grupului se asigurau că sumele datorate nu puteau fi returnate de către cei împrumutați și, astfel, aceștia erau obligați să încheie contracte prin care cedau bunurile pe care le aveau în proprietate sau să continue activitățile infracționale pe care le desfășurau.
După acordarea împrumuturilor, erau exercitate presiuni asupra persoanelor vătămate în scopul recuperării atât a sumelor de bani împrumutate cât și a dobânzilor solicitate, ajungându-se până la amenințări cu acte de violență sau lipsiri de libertate.
Inculpații au disimulat un procent însemnat din beneficiile materiale obținute din comiterea infracțiunilor prin achiziționarea de bunuri imobile (terenuri în spațiul intravilan și extravilan și imobile cu destinația locuință), preponderent pe numele unor rude/persoane apropiate”.