Ne putem reinfecta cu coronavirus! Cum revine boala, deși s-a trecut prin COVID-19
Deși se pregătesc tratamente pentru combaterea coronavirusului, mai multe țări, printre care și România, au sesizat faptul că anumiți pacieți redevin pozitivi la testarea pentru COVID-19, chiar dacă au mai fost bolnavi o dată.
Deși se pregătesc tratamente pentru combaterea coronavirusului, mai multe țări, printre care și România, au sesizat faptul că anumiți pacieți redevin pozitivi la testarea pentru COVID-19, chiar dacă au mai fost bolnavi o dată.
Experții din domeniu au trei supoziții în ceea ce privește acest lucru, printre care erorile de testare, reactivarea virusului sau reinfectarea persoanelor care, pe perioada tratamentului, nu au dezvoltat anticorpi, meniți să îi protejeze de virus.
„Suntem conştienţi de faptul că unii pacienţi sunt testaţi pozitiv cu PCR (analiza în timpul căreia se caută amprente genetice specifice coronavirusurilor-n.r.) după ce sunt declaraţi vindecaţi din punct de vedere clinic, dar avem nevoie de recoltarea sistematică de probe de la pacienţi vindecaţi pentru a înţelege mai bine în cât timp scapă de virusul activ”, au comunicat oficialii Organizației Mondiale a Sănătății.
Aceste declarații vin după ce oficialității din Coreea de Sud au rapotat 91 de cazuri de reinfectare.
Jeong Eun-kyeong, director la Centrul coreean de Control şi Prevenţie a Bolilor consideră că motivul este reactivarea virusului, și nu reinfectarea pacienților.
„Chiar în cazurile celor patru specii de coronavirusuri care circulă în populaţie, infecţia nu garantează o imunitate de lungă durată. În cazurile menţionate, însă, reinfectarea atât de rapidă este ciudată. Mult mai probabil este că datele acestea vin din calitatea testelor. Nu există test perfect. Mereu vom avea un procent de rezultate fals-pozitive, adică un pacient va fi identificat în mod greşit ca fiind infectat, sau fals-negative, adică pacienţi care deşi infectaţi apar sănătoşi în test. Cum, procentual, sunt relativ puţine astfel de cazuri de pacienţi reinfectaţi, este mult mai la îndemână explicaţia bazată pe erori în testare”, susține Mihnea Boştină, virolog român și fost cercetător la Harvard, în prezent profesor la Departamentul de microbiologie şi imunologie al Universităţii din Otago, Noua Zeelandă.
Cum explică specialiștii cazurile de repozitivare a pacienților vindecați
De asemenea, un alt specialist român este de părere că și modul de prelevare a probelor este foarte important în ceea ce privește diagnosticul persoanelor.
„Există nişte proceduri extrem de precise despre felul în care se prelevează acest probe. Dacă aceste condiţii nu sunt respectate, rezultatele pot ajunge fals-pozitive sau fals-negative. Totuşi, rezultate false pot fi date şi dacă pacientul prezintă o cantitate mică de virus. În plus, probele se prelevează din gât şi din nas şi rezultatul poate fi negativ, dar persoana respectivă poate fi purtătoare, fiindcă virusul poate persista în plămâni până la 37 de zile după încetarea bolii, conform unor studii”, spune profesorul Emanoil Ceauşu, medic primar la Spitalul de Boli Infecțioase și Tropicale.
Nici cazurile de reîmbolnăviri nu sunt excluse: „În primul rând există persoane care în timpul bolii, pur şi simplu, nu produc anticorpi sau produc o cantitate mică de anticorpi. Aceste persoane pot fi infectate de mai multe ori cu noul coronavirus. Apoi mai avem şi reactivări ale virusului. Pacientul poate rămâne purtător al virusului şi la un moment dat, în baza particularităţilor individuale, acesta se poate reactiva. Este un mod de acţiune oarecum asemănător cu cel al virusului varicelo-zosterian care iniţial produce varicela, iar după reactivare pacientul este diagnosticat cu herpes-zoster. La noul coronavirus, reactivarea se poate face mai repede sau mai târziu, vom vedea în timp asta. Acum abia înţelegem felul în care activează noul coronavirus”, a mai adăugat profesorul Emanoil Ceauşu.
Se crede, de asemenea, că viusul nu a fost produs în laborator, potrivit mai multor specialiști.
„Atunci când genomul acestui virus a fost comparat cu bazele de date care conţin secvenţele rudelor sale, analiza l-a aşezat rapid alături de un virus asociat cu o specie de pangolin. Diferenţele sunt răspândite egal pe întregul cuprins al genomului, nu există o zonă în care să arate o rată a schimbărilor suspectă şi nu există zone în care să fie observată introducerea unor fragmente aparţinând unui alt virus. ", spune virologul Mihnea Boștină.
"Aşadar, virusul nu apare ca o construcţie în care pe un schelet al unui virus cunoscut au fost introduse artificial module străine. (...) Apoi, din analiza strategiei folosită de SARS-CoV-2, vedem că această proteină nu a fost «copiată» după o variantă existentă, ci a apărut în urma unui proces natural de evoluţie.", a mai completat Mihnea Boștină.
Acesta mai adaugă faptul că toate datele prelucrate până în prezent atestă cu noul tip de coronavirus este rezultat al unei evoluții naturale, fără semne ale vreunei modificări artificiale.