O femeie de serviciu din România a bătut politiștii, judecătorii și procurorii la CEDO. Ce umilință a trăit femeia și de ce nimeni nu i-a dat dreptate
Femeia de serviciu care a bătut politiștii, judecătorii și procurorii la CEDO. Cazul unei femei de serviciu, victimă a hărțuirii sexuale la locul de muncă, a scos la iveală problemele întregului sistem juridic din România, dar și problemele societății în care trăim. Timp de mai bine de doi ani, femeia a fost umilită de seful CFR al gării la care lucra, iar polițiștii, procurorii și judecătorii din țara noastră nu i-au făcut dreptate. Victima a mers până la CEDO, iar acolo a avut câștig de cauză.
- Femeia de serviciu și-a făcut dreptate la CEDO
- Cum a fost tratat cazul de autoritățile din România
Hărțuirea sexuală la locul de muncă este o problemă mai des întâlnită decât ar crede mulți dintre români, dar este o problemă cu care se confruntă multe persoane, iar celor mai multe dintre ele nu li se face dreptate. Totuși, victoria obținută de o femeie de serviciu la CEDO este dovada că acest lucru este posibil, dacă renunți la teamă și la rușinea față de societate.
O femeie de serviciu din România a bătut politiștii, judecătorii și procurorii la CEDO
Cazul unei femei de serviciu care a lucrat la gara CFR Timișoara este un exemplu perfect al problemelor din sistemul juridic românesc, dar este un caz cu final fericit. Timp de mai bine de 2 ani, femeia a suportat hărțuirea sexuală a șefului CFR al gării, iar autoritățile din România i-au tata cazul cu indiferență, ca în cele din urmă să-l claseze, relatează Libertatea.
Victima nu a renunțat, așa cum se întâmplă în majoritatea cazurilor, iar Curtea Europeană a Drepturilor Omului i-a dat dreptate. Nu doar atât, cazul femeii a dus la o premieră în jurisprudența CEDO.
„Este prima decizie CEDO care spune că hărțuirea sexuală este o atingere la adresa vieții private”, spune Iulia Motoc, judecătoare CEDO care a făcut parte din completul de judecată, potrivit sursei citate.
Vom face referire a femeia de serviciu în cauză cu aliasul C.. Femeia, o angajată la o firmă de salubritate din Timișoara, a vorbit despre anii de umilință pe care i-a trăit din cauza lui C.P., bărbatul pe care l-a reclamat pentru hărțuire sexuală, șef de gară la Timișoara Est.
Prin ce umilințe a trecut femeia
C. lucra din 2014 la Gara Est Timișoara, iar în toamna anului 2017, femeia de 47 de ani a depus o plângere penală pentru hărțuire sexuală. În această plângere, românca a reclamat următoarele:
- șeful de gară, C.P., i-a cerut de mai multe ori să facă sex cu el.
- pentru că l-a refuzat în mod constant, a început să ia o serie de măsuri care să îi creeze disconfort, terorizând-o.
- încerca să o dezbrace când o găsea singură sau într-un loc mai izolat. Îi spunea să stea locului, că o să îi facă „ceva frumos”.
- a devenit tot mai insistent și agresiv.
- C. a încercat să îl evite pe C.P., însă acesta o urmărea când rămânea singură.
- refuza să îi dea produsele de curățenie, astfel încât ea să nu își mai poată face treaba.
- o amenința că „îi va da un șut în fund” și îi spunea că el e șeful, iar ea e o simplă femeie de serviciu.
„Mă lua să mă dezbrace, îmi sucea mâna la spate, să stau cuminte. Îi spuneam să-și vadă de familie, că are doi copii, el zicea să nu mă bag în familia lui. (...)
Am spus că «NU», de ce nu m-a lăsat în pace? Chiar dacă eu sunt femeie de serviciu și el este șef, în primul rând suntem oameni. Făceam curat repede în biroul lui și fugeam, îmi era silă de el.”, povestește femeia.
Angajat s-a plâns de modul în care au acționat autoritățile din România, care a privat-o de o soluționare corectă a plângerilor sale și a produs consecințe negative pentru viața ei privată, relația cu colegii de muncă și sănătatea ei în general.
În cele din urmă, după ce cazul ei a fost clasat în România, femeia a lua legătura cu Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului din România (OADOR), cu ajutorul unei rude. Organizația i-a pus la dispoziție un avocat, Bianca Ioana Radu, pentru plata căruia victima s-a împrumutat la bancă.
Ce presupune decizia CEDO
Judecătorii CEDO au dat un verdict săptămâna aceasta, pe 30 august, la mai puțin de doi ani de la plângerea inițială făcută la Curtea Europeană. Au decis, în unanimitate, că felul în care a fost investigat cazul a avut vicii atât de semnificative, încât echivalează cu o încălcare a obligațiilor statelor în temeiul articolului 8 din Convenție.
O astfel de decizie arată că declarațiile lui C. nu au fost tratate ca probe pertinente de către procurori și că aceștia nu au ținut cont de context. Autoritățile din România au concluzionat că C. nu s-a simțit umilită sau intimidată, deși nu au cerut nicio expertiză psihologică a acesteia.
Decizia CEDO nu este încă definitivă, dar rămâne definitivă după trei luni sau dacă nu se apelează la Marea Cameră.
„Dar când deciziile sunt unanime, este aproape imposibil ca această să fie schimbată de Marea Cameră”, a precizat judecătoarea de la CEDO.