Câţi oameni au murit pentru marele vis al lui Nicolae Ceauşescu. Adevărul neştiut din spatele Casei Poporului
După cutremurul din 1977, Nicolae Ceauşescu a decis să ridice în Bucureşti o clădire-mamut. Dictatorul nu a ţinut cont de nimic şi a făcut tot ce i-a stat în putinţă pentru a fi "autorul" celei mai impunătoare construcţii. Cu toate acestea, Casa Poporului se află pe locul 2 din lume la „cele mai costisitoare, lipsite de succes și rușinoase proiecte de arhitectură făcute vreodată", într-un clasament realizat de specialiştii în domeniu.
După cutremurul din 1977, Nicolae Ceauşescu a decis să ridice în Bucureşti o clădire-mamut. Dictatorul nu a ţinut cont de nimic şi a făcut tot ce i-a stat în putinţă pentru a fi "autorul" celei mai impunătoare construcţii. Cu toate acestea, Casa Poporului se află pe locul 2 din lume la „cele mai costisitoare, lipsite de succes și rușinoase proiecte de arhitectură făcute vreodată", într-un clasament realizat de specialiştii în domeniu.
Imediat după cutremurul din 77 care a lăsat urmări importante în arhitectură, pentru dorinţele sale megalomanice, Nicolae Ceauşescu a decis să ridice în Bucureşti o clădire impunătoare. Construcţia a început în 1983 şi a fost finalizată după Revoluţie. Nicolae Ceauşescu nu a apucat să-şi vadă marele vis până la capăt.
Clădirea-mamut are o suprafaţă de 365.000 de mp, este a treia ca volum din lume şi a doua cea mai mare clădire administrativă. Într-un top realizat de ArchDaily însă, Clădirea Poporului se află pe locul al doilea la „cele mai costisitoare, lipsite de succes și rușinoase proiecte de arhitectură făcute vreodată".
Câţi oameni au murit în timpul lucrărilor
Realizarea marelui vis al lui Nicolae Ceauşescu nu a costat doar mulţi, mulţi bani, ci şi suferinţă. Cultul personaliţăţii a distrus numeroase familii de români şi în timpul construcţiei Casei Poporului.
Aproximativ 20.000 de oameni au lucrat 24 de ore zilnic, în trei schimburi, pentru a-i implini lui Nicolae Ceauşescu marele vis. Timp de şapte ani, pe caniculă sau ger, muncitorii au realizat ceea ce putem vedea astăzi, în inima Capitalei.
Deşi nu există date oficiale care să ateste câţi morţi sau răniţi au existat în spatele realizării acestei clădiri, câţiva dintre muncitori au fost martori la accidente mortale şi au povestit totul, după căderea comunismului. Conform celor spuse de-a lungul timpului presei, numărul morţilor se ridică la câteva sute.
Dacă e să ne luăm după zvonuri, Nicolae Ceauşescu ar fi ordonat ca o parte dintre muncitori să fie ucişi. Motivul: păstrarea secretelor din subteran.
Povestea Anei şi a lui Ştefan, doi dintre morţii de la Casa Poporului
Printre oamenii care şi-au pierdut viaţa atunci s-ar număra şi Ana şi Ştefan, doi zidari. O femeie din Iaşi a povestit un mulţi ani în urmă că fiul ei a fost dat dispărut pe şantierul de la Casa Poporului. Băiatul ei în vârstă de 27 de ani ar fi fost zidit într-un stâlp de la intrare. Femeia ar fi auzit totul de la nişte muncitori. Ce s-a întâmplat acolo, de fapt? Conform spuselor muncitorilor, băiatul ar fi căzut într-un cofraj de beton, iar trupul său ar fi rămas acolo, potrivit historia.ro.
Despre zidăriţa Ana a vorbit chiar Anca Petrescu, cea care a fost arhitectul-şef al Casei Poporului. "S-a dezechilibrat şi s-a prăbuşit de la o înălţime de 16 metri. În total au fost 10-15 accidente mortale, iar de fiecare dată când se întâmpla o tragedie, directorul coordonator era destituit. Am auzit şi eu despre legendele morţilor zidiţi în pereţi, ba chiar la un moment-dat se spunea că Piaţa Constituţiei este pavată cu cadavre ascunse", mărturisea în trecut Anca Petrecu, potrivit adevarul.ro.