Răsturnare de situație în dosarul clanului mafiot care organiza asasinate la comandă / Polițiștii erau mână în mână cu interlopii
Publicat pe 04.12.2024 la 22:49 Actualizat pe 04.12.2024 la 22:49
Marian Bejan, supranumit „Lordul drogurilor din România”, a obținut o victorie incredibilă, în dosarul DIICOT în care gruparea consiliată de ofițeri din Poliția Română este acuzată de organizarea unor asasinate la comandă: judecătorii au decis să sesizeze Curtea Constituțională, cu privire la modul în care au fost administrate probele.
- Marian Bejan, considerat „Lordul drogurilor din România”, a obținut o victorie incredibilă
- Judecătorii au decis să sesizeze Curtea Constituțională, cu privire la modul în care DIICOT a făcut ancheta
- Gruparea lui Bejan organiza asasinate la comandă, iar consilier era un comisar de la Combaterea Crimei Organizate
Cei 16 mafioți – printre care și ofițeri IGPR - au lucrat nestingheriți, timp de lapte ani, sub nasul procurorilor și al polițiștilor și au fost trimiși în judecată, „din cauza” unui luptător MMA - Alin Marian Albișor - pe care n-au reușit să-l ucidă și a depus plângere împotriva lor. În cadrul procesului, inculpații au invocat mai multe excepții, printre care și încălcarea drepturilor de cetățeni, în momentul în care au fost filați și interceptați de anchetatori. De altfel, în dosarul respectiv chiar s-a dispus anularea unor probe.
Zilele trecute, după ce judecătorii au analizat cererea de sesizare a CCR depusă de Marian Bejan, au decis: „În temeiul art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale admite cererea de sesizare formulată de inculpatul BEJAN CRISTIAN MARIAN şi sesizează Curtea Constituţională cu privire la excepţiile de neconstituționalitate a dispoziţiilor art. 328 alin. 1, teza a II-a din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi art. 126 alin. 4 şi 5 din Legea 135/2010 privind Codul de procedură penală formulate de inculpatul Bejan Cristian Marian prin apărător”.
Conform DIICOT, gruparea de tip mafiot din care făcea parte și comisarul șef Robert Badea funcționa încă din 2012, însă, ca și în alte cazuri, niciun polițist și niciun procuror n-a știut nimic, timp de șapte ani.
Acuzații grave
„La data de 13.04.2019, în timp ce o persoană vătămată, conducea un autoturism, pe o șosea de pe raza județului Vrancea, mai mulți inculpați, folosind un autoturism, au acroșat autoturismul cu care se deplasa persoana vătămată, proiectându-l în afara carosabilului, după care inculpații i-au aplicat victimei nouă lovituri de cuțit, precum și alte lovituri cu obiecte contondente, respectiv țevi metalice, cu intenția de a o ucide”, se preciza în rechizitoriul procurorilor DIICOT.
Spălare de bani
Aceiași procurori DIICOT au relatat: „Prin actul de sesizare s-a reținut faptul că, începând cu anul 2012, liderul grupării, cu ajutorul altor persoane, a obținut sume de bani din activități de proxenetism, ce s-au desfășurat pe teritoriul Elveției, Italiei, Franței, Germaniei, Marii Britanii și Spaniei. Sumele de bani obținute au fost transportate în România de către intermediari sau au fost transferate prin intermediul unui serviciu de transfer rapid de numerar, pe numele unor persoane apropiate liderului grupării. Cu privire la comiterea infracțiunii de spălarea banilor s-a reținut faptul că sumele de bani obținute în urma comiterii de infracțiuni au fost „spălate” prin achiziționarea de proprietăți imobiliare în România și autoturisme de lux. De asemenea, sumele de bani obținute din activitățile infracționale au fost reintroduse în circuitul financiar prin acțiuni de creditare a unor societăți comerciale administrate în fapt de către liderul grupării”.