România marchează o premieră științifică la nivel regional. Senatul Științific al Fundației Dan Voiculescu prezintă concluziile cercetării genetice asupra celor mai longevivi români
Publicat pe 17.10.2025 la 15:02 Actualizat pe 17.10.2025 la 15:02
Un studiu genetic pilot realizat de Senatul Științific al Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României arată că factorii de mediu influențează mai mult decât moștenirea genetică durata vieții și procesul de îmbătrânire. Analiza este o continuare a proiectului de cercetare „Harta Longevității în România”, inițiat în 2024, care a urmărit identificarea factorilor biologici, sociali și de mediu ce determină longevitatea populației.
- Cercetare genetică în premieră pentru România și Europa de Sud-Est
- Mediul și stilul de viață sunt decisive
Cercetare genetică în premieră pentru România și Europa de Sud-Est
Studiul a fost realizat pe un eșantion selectat din cele mai longevive localități românești, precum Pardoși (Buzău), Cireșu (Mehedinți), Murgești (Buzău), Seaca de Pădure (Dolj) și Glăvile (Vâlcea) – comunități unde proporția persoanelor cu vârsta peste 85 de ani depășește cu mult media națională.
Pentru prima dată, o echipă de cercetători români a folosit testări epigenetice – o metodă care permite evaluarea vârstei biologice reale a organismului prin analiza modificărilor ADN-ului cauzate de mediul de viață, stres, alimentație sau poluare.
Concluzii: mediul și stilul de viață sunt decisive
Speranța de viață în România este de 76,6 ani, printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană. Totuși, zonele rurale analizate în cadrul „Hărții Longevității în România” indică un potențial uriaș: în unele comunități, peste 12% din locuitori au vârsta de peste 85 de ani, un procent aproape dublu față de media europeană.
Rezultatele studiului efectuat pe cei mai longevivi români obținute confirmă ceea ce marile centre de cercetare internaționale – de la Harvard la National Institute on Aging – susțin de ani buni: mediul, dieta și echilibrul de viață au un impact mai mare decât genele asupra procesului de îmbătrânire.
Studiul epigenetic arată că, în anumite cazuri, vârsta biologică era cu până la 10 ani mai mică decât cea cronologică, semn al unei îmbătrâniri lente. În alte situații, însă, expunerea prelungită la stres și poluare a determinat o accelerare a procesului de îmbătrânire, identificată prin niveluri crescute de inflamație celulară.
O abordare științifică pentru viitor
Senatul Științific al Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României continuă cercetările în 2025, într-o etapă extinsă care va corela profilul genetic, biomarkerii de inflamație și factorii socio-economici pentru o imagine completă a îmbătrânirii în România.
Prin acest proiect, România intră pe harta internațională a cercetării aplicate în domeniul longevității. Studiul confirmă că longevitatea nu este un privilegiu genetic, ci rezultatul unor factori controlați: alimentația echilibrată, activitatea fizică regulată, somnul de calitate și expunerea redusă la stres și poluare.