Scandal cu păruială și vânătăi între nevestele interlopilor din clanul Corduneanu / Detalii exclusive
Publicat pe 22.11.2022 la 23:41 Actualizat pe 22.11.2022 la 23:41
Nevasta lui Adrian „Beleaua” Corduneanu și cumnata Alina Filip și-au dat întâlnire la tribunal, pe 10 ianuarie 2023, într-un dosar în care aceasta din urmă susține că a fost bătută, în public.
- Nevestele interlopilor din gruparea Corduneanu se întâlnesc la tribunal
- Cumnata lui Adrian „Beleaua” susține că a fost bătută de soția acestuia
- În dosarul de cămătărie, dușmanii sunt aliați
În dosarul respectiv, Alina Filip este parte civilă, în timp ce soțul ei, Petronel Corduneanu, precum și cumnata ei, Ramona Corduneanu (nevasta lui Adrian „Beleaua”) sunt inculpați. Conform procurorilor, Alina Filip (foto jos) a reclamat faptul că ar fi fost agresată de către soțul ei și de Ramona Corduneanu în fața unui birou notarial, după ce a pus mâna pe o casă în zonă centrală a Iaşului. În timp ce în acest dosar sunt dușmani, în dosarul de cămătărie cei trei sunt aliați.
În dosarul de cămătărie, DIICOT anunța, în urmă cu trei săptămâni:
„La data de 31.10.2022 procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul Teritorial Iași au dispus reținerea a 15 inculpați și luarea controlului judiciar față de un inculpat, măsuri dispuse în două cauze în care se efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, camătă, complicitate la înșelăciune, spălarea de bani, șantaj, lipsire de libertate, trafic de droguri de mare risc și efectuarea fără drept de operaţiuni cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive.
Până la acest moment a fost instituită măsura sechestrului asigurător asupra unui imobil tip vilă, în valoare de aproximativ 200.000 de euro.
În cauză s-a reținut că, în perioada 2016 - 2022, două grupuri infracționale organizate în scopul comiterii infracţiunii de camătă, au urmărit obţinerea unor beneficii materiale substanţiale prin desfăşurarea de activităţi ilicite, asigurându-și principala sursă de venit din acordarea de împrumuturi cu dobânzi ridicate, ce ajungeau până la 400%.
Liderii grupurilor realizau finanțarea activităților, prin acordarea unor sume de bani membrilor. De asemenea, asigurau protecția, inclusiv prin recurgerea la mijloace violente în caz de nevoie, pentru ca activitatea grupului să se poată desfășura în vederea atingerii scopului.
Membrii celor două grupuri infracționale organizate acordau împrumuturile doar acelor persoane despre care aveau informații că sunt solvabile și dețin bunuri mobile și/sau imobile de valoare. Aceștia, într-o primă etapă, identificau persoanele care aveau nevoie de bani (de exemplu, dependenți de jocuri de noroc) și care erau considerate solvabile (prin prisma activităților infracționale desfășurate, a existenței unor moșteniri) și, ulterior, le împrumutau, în mod repetat, cu o dobândă cuprinsă între 20 – 400%. În această modalitate, membrii grupului se asigurau că sumele datorate nu puteau fi returnate de către cei împrumutați și, astfel, aceștia erau obligați să încheie contracte prin care cedau bunurile pe care le aveau în proprietate sau să continue activitățile infracționale pe care le desfășurau.
După acordarea împrumuturilor, erau exercitate presiuni asupra persoanelor vătămate în scopul recuperării atât a sumelor de bani împrumutate cât și a dobânzilor solicitate, ajungându-se până la amenințări cu acte de violență sau lipsiri de libertate.
Inculpații au disimulat un procent însemnat din beneficiile materiale obținute din comiterea infracțiunilor prin achiziționarea de bunuri imobile (terenuri în spațiul intravilan și extravilan și imobile cu destinația locuință), preponderent pe numele unor rude/persoane apropiate”.