Scandalul Bâstroe continuă! Ucraina a adâncit canalul de la 3,9 metri la 6,5 metri și susține că lucrările sunt realizate ”în cooperare cu România”
Scandalul Bâstroe e departe de a ajune la final! Ucraina a admis că a adâncit canalul de la 3,9 metri la 6,5 metri și, în timp ce Ambasada Ucrainei la București precizează că lucrările sunt realizate ”în cooperare cu România”, țara noastră a reclamat la Comisia Europeană operațiunile ucrainene de adâncire a canalului.
- Scandalul Bâstroe continuă!
- Ucraina a adâncit canalul de la 3,9 metri la 6,5 metri
- Ambasada Ucrainei la București precizează că lucrările sunt realizate ”în cooperare cu România”
Zilele trecute, între România și Ucraina a izbucnit un conflict pentru că țara noastră a declarat că se opune intenției Ucrainei de a face lucrări de dragare pe Canalul Bâstroe. România nu este de acord cu propunerea de includere a brațelor Chilia și Bâstroe ale Dunării în rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T): "MAE va întreprinde imediat demersurile diplomatice necesare în cazul în care va rezulta că au fost derulate activități având ca scop adâncirea rutei de navigație.", a transmis Ministerul de Externe joi, într-un comunicat.
Ucraina a adâncit canalul Bâstroe de la 3,9 metri la 6,5 metri
Deși țara noastră a reclamat la Comisia Europeană operațiunile ucrainene de adâncire a canalului, Ambasada Ucrainei la București precizează că lucrările de adâncire sunt realizate ”în cooperare cu România”. Potrivit stiripesurse.ro, pescajul de trecere a navelor (adâncimea) în tronsonul de la kilometrul 0 al gurii Bâstroe a Dunării până la kilometrul 77 al gurii Kilii este de 6,5 metri, iar din kilometrul 77 până la kilometrul 116 al estuarului Kiliysky - 7 metri. La începutul invaziei, pescajul maxim era de numai 3,9 metri, transmite Ministerul Transporturilor si Infrastructurii din Ucraina.
„O astfel de dinamică și problemele încă existente cu exporturile prin porturile maritime fac din dezvoltarea infrastructurii regiunii Dunării un domeniu prioritar al activității noastre. În cadrul acestei lucrări și datorită succeselor Forțelor Armate din Marea Neagră, am deschis deja estuarul Bystre pentru transport maritim și am crescut potențialul de transbordare al porturilor. De asemenea, continuăm lucrările de dragare în partea ucraineană a Dunării. Datorită acestui fapt, vom putea asigura transport maritim mai eficient și mai sigur între Marea Neagră și Dunăre, precum și creșterea fluxului de mărfuri prin porturile dunărene”, se arată în informare.
Delta Dunării, sub protecția UNESCO. Care sunt consecințele adâncirii canalului Bâstroe?
Fundația Mondială a Naturii a selectat întreaga Deltă a Dunării ca fiind una dintre cele mai importante 200 de regiuni din lume pentru conservarea biodiversității și, de atunci, a intrat sub protecția UNESCO.
„Consecințele ecologice ale construcției canalului vor fi, probabil, extrem de negative. În primul rând, va fi distrusă o parte dinamică naturală – exemplul unic de deltă naturală, în continuă creștere, cu evoluție și formare de noi habitate pentru o mulțime de specii caracteristice acestui tip de biotopuri. Populațiile de păsări de importanță internațională vor fi amenințate de eliminarea directă și perturbarea habitatului și a rezervelor lor de hrană. Stufărișurile, sistemele fluviale și bancurile de nisip sunt esențiale pentru aceste păsări. Construcția canalului va distruge în mod direct acest habitat prin activitățile de dragare și prin construirea de canale din beton”, spunea raportul WWF în momentul primului scandal legat de adâncirea Canalului Bâstroe.