Situație incredibilă în dosarul lui Adrian Corduneanu / Au șters probele!
Publicat pe 05.10.2024 la 22:51 Actualizat pe 05.10.2024 la 22:51
La cererea a doi dintre inculpații din dosarul de cămătărie și șantaj în care Adrian „Beleaua” Corduneanu este judecat alături de soția lui, judecătorii au decis să elimine mai multe înregistrări audio și declarații de martor.
- Judecătorii au decis șteargă mai multe probe administrate de DIICOT în dosarul Cordunenilor
- Printre probele excluse se află interceptări și declarații de martor
- Eliminarea probelor a fost făcută la cererea inculpaților
„Admite în parte cererile şi excepţiile invocate de inculpatul Sandu Cătălin-Gheorghiţă şi Puşcaşu Monica-Mihaela. Dispune excluderea din materialul probator, la rămânerea definitivă a prezentei încheieri, a probei constând în conţinutul mesajului primit de Sandu Cătălin Gheorghiţă la postul telefonic 074(...) în ziua de 30.12.2020, la ora 16:20:39. Dispune excluderea, la rămânerea definitivă a prezentei încheieri, a declaraţiei dată de avocat Drăgoi Anca în calitate de martor şi dispune eliminarea din rechizitoriu a referirilor la această declaraţie şi la conţinutul ei”, a decis instanța.
Judecătorii au respins, însă, cererile şi excepţiie invocate de Costin Răzvan Ionuţ, Corduneanu Adrian, Corduneanu Ramona Carmen, Crâşmaru Ionuţ-Florin, Mihalcea Carmen, Sandu Cătălin-Gheorghiţă şi Puşcaşu Monica-Mihaela, Florea Bogdan Daniel, Curcă Alin Eugen, Roată Florin Constantin.
Cu excepția probelor menționate mai sus, care au fost șterse din dosar, judecătorii au admis toate dovezile în dosarul de cămătărie și șantaj și i-au prus în vedere procurorului să precizeze dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea dosarului.
Cu privire la dosarul de cămătărie al membrilor clanului Corduneanu, DIICOT preciza, în urmă cu doi ani, că în perioada 2016 - 2022, două grupuri de camătari au oferit împrumuturi cu dobânzi ce ajungeau până la 400%.
„Liderii grupurilor realizau finanțarea activităților, prin acordarea unor sume de bani membrilor. De asemenea, asigurau protecția, inclusiv prin recurgerea la mijloace violente în caz de nevoie, pentru ca activitatea grupului să se poată desfășura în vederea atingerii scopului.
Membrii celor două grupuri infracționale organizate acordau împrumuturile doar acelor persoane despre care aveau informații că sunt solvabile și dețin bunuri mobile și/sau imobile de valoare.
Aceștia, într-o primă etapă, identificau persoanele care aveau nevoie de bani (de exemplu, dependenți de jocuri de noroc) și care erau considerate solvabile (prin prisma activităților infracționale desfășurate, a existenței unor moșteniri) și, ulterior, le împrumutau, în mod repetat, cu o dobândă cuprinsă între 20 – 400%. În această modalitate, membrii grupului se asigurau că sumele datorate nu puteau fi returnate de către cei împrumutați și, astfel, aceștia erau obligați să încheie contracte prin care cedau bunurile pe care le aveau în proprietate sau să continue activitățile infracționale pe care le desfășurau.
După acordarea împrumuturilor, erau exercitate presiuni asupra persoanelor vătămate în scopul recuperării atât a sumelor de bani împrumutate cât și a dobânzilor solicitate, ajungându-se până la amenințări cu acte de violență sau lipsiri de libertate.
Inculpații au disimulat un procent însemnat din beneficiile materiale obținute din comiterea infracțiunilor prin achiziționarea de bunuri imobile (terenuri în spațiul intravilan și extravilan și imobile cu destinația locuință), preponderent pe numele unor rude/persoane apropiate”.