Un bărbat din Bihor a descoperit o comoară veche de 3.000 de ani. A fost găsită în pădurea din Picleu și a fost predată Muzeului Țării Crișurilor pentru studiu / FOTO
O nouă descoperire a lăsat semne de întrebare cercetătorilor. Nu cu foarte mult timp în urmă, un bărbat, locuitor al orașului Oradea, pasionat de istorie, a făcut o descoperire uimitoare într-o pădure din comuna Brusturi, județul Bihor. Acesta a descoperit o comoară veche de 3.000 de ani. În cele din urmă, aceasta a fost predată Muzeului Țării Crișurilor pentru studiu.
- Comoara veche de 3.000 de ani descoperită într-o pădure din Bihor
- A fost predată Muzeului Țării Crișurilor pentru studiu
Cu puțin timp în urmă, un locuitor al orașului Oradea, extrem de pasionat de istorie, a făcut o descoperire uimitoare într-o pădure din comuna Brusturi, județul Bihor. Comoara este veche de 3.000 de ani și este una de-a dreptul impresionantă.
Comoara veche de 3.000 de ani descoperită într-o pădure din Bihor
Mai exact, bărbatul a găsit mai multe bucăți de topoare celtice, dar și o lamă de cuțit veche. Aceste obiecte datează de aproximativ 3.000 de ani.
Mai mult, obiectele artefacte au fost găsite în pădurea din Picleu, din Bihor, iar la scurt timp după descoperire, ele au fost predate Muzeului Țării Crișurilor pentru studiu.
Totodată, bărbatul care le-a descoperit poartă numele de Preda Bălăiban și are o pasiune mare pentru istorie, dar asta nu este tot. El a descoperit aceste obiecte vechi, dar prețioase cu ajutorul unui detector de metale cu autorizație.
"Hobby-ul meu este să mă plimb cu detectorul de metale prin păduri. Am găsit fragmentele de topoare celtice şi lama de cuţit în aceeaşi groapă în pădurea din satul Picleu, comuna Brusturi. Mi-am dat seama de la început că sunt valoroase şi le-am predat imediat la Primărie (n.r. - cea a comunei Brusturi), aşa cum prevede legea", a declarat Preda Bălăiban, pe pagina lui de Facebook.
Ce spun specialiștii despre obiectele găsite
Cât despre obiectele vechi de 3.000 de ani, stilul de confecționare a acestora pare să corespundă celui întâlnit în Peștera Igrița din Aștileu.
"La o primă cercetare a fragmentelor, acestea datează de la finalul Epocii Bronzului şi începutul Epocii Fierului, adică din secolele XII – X î. Hr. Descoperirea, ce aparţine culturii pretracice, este cu atât mai interesantă cu cât stilul de realizare a obiectelor corespunde cu specificul Peşterii Igriţa din localitatea Aştileu", a precizat Bogdan Tegreş, consilier în cadrul Direcţiei pentru Cultură Bihor.