Ghicitoarea zilei: „Ce poate în același timp: să meargă, să se oprească și să mintă?” Nu mulți știu răspunsul
Ghicitorile au, de regulă, scopul de a stârni curiozitatea oamenilor și de-ai scoate din zona de confort, în ceea ce privește gândirea, asta pentru că, de obicei, primul răspuns care îți vine în minte nu este neapărat cel corect.
- Ghicitoarea zilei: „Ce poate în același timp: să meargă, să se oprească și să mintă?”
- Nu mulți știu răspunsul
Ghicitorile reușesc să îi pună în încurcătură pe cei mai mulți, așa cum este cazul și celei de mai jos, la care puțini știu răspunsul corect.
Ghicitoarea zilei
Ghicitoarea: „Ce poate în același timp: să meargă, să se oprească și să mintă?”
Răspuns: Orele
Alte ghicitori
De ce nu mănâncă calul ciocolată? (Dar cine îi va da?)
Cine poartă cea mai mare șapcă din lume? (Cel care are cel mai mare cap din lume)
Când poate fi cerul sub pământ? (Când se reflectă în apă)
Ce poți vedea cu ochii închiși? (Vis)
Care nod nu poate fi dezlegat? (Cel al căii ferate)
În jurul apei și în mijlocul legii. Ce este asta? (Procurorul se scaldă)
Câte luni pe an au 28 de zile? (Toate lunile)
Sub ce copac stă un iepure când plouă? (Sub umed)
Frunze n-are,
Nu-i nici floare.
În păduri și pe ogor,
Prin grădini și-n deal la vie,
Stă mereu într-un picior. Răspuns: Ciuperca.
Ce roată nu se mișcă atunci când o mașină virează la dreapta? Răspuns: Roata de rezervă.
Am un pom
Cu douăsprezece crengi:
În toată creanga – patru ramuri,
În toată ramura – șapte frunze. Răspuns: Anul.
rau zece pești într-un acvariu închis. 2 s-au scufundat, 4 au înotat și 3 au murit. Câți pești mai sunt acum acolo? (Zece. Niciun pește nu a părăsit acvariul)
De ce se trag clopotele la biserică? (De funie)
Nu e gheață, dar se topește, nu e barcă, dar plutește. (Salariul)
Unui scriitor francez nu-i plăcea teribil Turnul Eiffel, dar lua masa acolo constant (la primul nivel al turnului). Cum a explicat asta? (Acesta este singurul loc din marele Paris de unde nu este vizibil Turnul)
Ce fel de pietre nu sunt în mare? (Pietre uscate)
Un satelit face o revoluție în jurul Pământului într-o oră și 40 de minute, iar altul – în 100 de minute. Cum poate fi așa? (1 oră și 40 minute = 100 minute)