(P) Cele mai frecvente tumori non-canceroase: ce sunt și cum să le identifici?

• Ce sunt tumorile non-canceroase
• Cum să le identifici

În cazul tumorilor benigne, non-canceroase, această creștere nu amenință viața și nu se răspândește în alte părți ale corpului, spre deosebire de tumorile maligne.

Cu toate acestea, chiar și tumorile benigne pot cauza probleme dacă devin prea mari sau dacă afectează organele din jur. Iată care sunt cele mai frecvente tumori non-canceroase și cum le poți identifica!

Ce sunt tumorile non-canceroase?

Tumorile benigne sunt formațiuni non-canceroase care apar din cauza creșterii necontrolate a celulelor. Ele nu se răspândesc în alte părți ale corpului (metastază) și, în general, nu sunt periculoase. Cu toate acestea, în funcție de localizare, dimensiune și tip, unele tumori benigne pot cauza simptome care necesită tratament sau monitorizare. De exemplu, o tumoare benignă situată lângă un nerv important sau într-un spațiu restrâns din corp poate pune presiune pe structurile din jur, provocând durere sau alte probleme.

Tratamentul tumorilor benigne poate varia în funcție de tipul, dimensiunea, localizarea și simptomele asociate. În timp ce unele tumori benigne pot necesita tratament, altele pot fi doar monitorizate frecvent. Opțiunile de tratament în cazul acestor formațiuni pot varia de la observare și monitorizare până la îndepărtarea chirurgicală, terapie cu laser sau alte tipuri de terapii.

Tipuri de tumori benigne: cauze și simptome

Există mai multe tipuri de tumori benigne, fiecare cu propriile caracteristici, simptome și factori de risc. Iată câteva dintre cele mai frecvente tipuri de tumori benigne și cum să le identifici!

Fibromul uterin

Fibromul uterin, cunoscut și sub numele de leiomiom, este o excrescență, formată din mușchi și țesut, care se formează pe peretele uterului sau în interiorul acestuia. Fibroamele pot varia în dimensiune, de la mici noduli nedetectabili la formațiuni mari care pot distorsiona uterul. De cele mai multe ori, nu provoacă simptome, dar în unele cazuri pot duce la:

• menstruații abundente sau dureroase;
• dureri pelvine sau de spate;
• frecvența crescută a urinării;
• distensie abdominală;
• dificultăți în obținerea unei sarcini.

Dacă bănuiești că ai fibrom uterin, cel mai bine este să consulți un ginecolog, care va putea confirma diagnosticul printr-o ecografie sau alte investigații imagistice. În funcție de severitatea simptomelor, fibroamele pot fi monitorizate sau tratate prin medicamente, intervenții minim invazive sau, în cazuri rare, prin intervenții chirurgicale.

Meningiomul

Meningioamele sunt tumori benigne care se dezvoltă în meninge, membrana care înconjoară creierul și măduva spinării. Cu toate că majoritatea meningioamelor sunt inofensive, creșterea lor poate pune presiune pe creier sau pe nervii din apropiere, ceea ce poate provoca simptome precum:

• dureri de cap persistente;
• tulburări de vedere;
• dificultăți de vorbire sau de concentrare;
• convulsii.

Diagnosticul meningioamelor se face de obicei prin RMN (rezonanță magnetică nucleară) sau CT (tomografie computerizată). Dacă tumoarea nu provoacă simptome, medicul poate recomanda doar monitorizarea periodică a acesteia. În cazurile în care simptomele devin problematice, intervenția chirurgicală poate fi necesară pentru a elimina tumoarea.

Lipomul

Un lipom este o formațiune tumorală benignă, formată din celule adipoase mature, care este localizată la nivel subcutanat și, rareori, la nivelul organelor interne. Acesta este cel mai frecvent tip de tumoare benignă la adulți și este complet inofensiv. Lipomul se simte ca o masă moale și mobilă sub piele și, de obicei, nu provoacă durere. Acesta nu prezintă simptome aparte, decât în cazurile în care:

• zonele în care se formează sunt iritate;
• apare în apropierea nervilor;
• este foarte vascularizat.

Cu toate că lipomul nu necesită tratament, poți alege să îl îndepărtezi dacă devine deranjant din punct de vedere estetic sau dacă interferează cu mișcarea. Acesta poate fi îndepărtat pe cale chirurgicală, prin injecții cu steroizi, prin lipoaspirație sau lipoliză.

Adenomul

Adenomul este o tumoare benignă care se formează în țesuturile glandulare, cum ar fi glandele tiroide, adrenale, pituitare sau în colon. De obicei, adenoamele sunt asimptomatice, dar, în funcție de localizare, ele pot provoca simptome prin secretarea unor hormoni în exces sau prin comprimarea organelor învecinate. De exemplu, un adenom tiroidian poate provoca hipertiroidism, cu simptome precum:

• pierdere inexplicabilă în greutate;
• palpitații;
• nervozitate sau insomnie.

Tratamentul variază în funcție de dimensiunea adenomului și de simptomele produse. Unele adenoame pot fi monitorizate pe termen lung, în timp ce altele pot necesita intervenții chirurgicale sau tratamente hormonale.

Osteomul

Osteomul este o tumoare benignă care apare pe oase, de obicei în zona capului sau a gâtului. Aceste tumori cresc lent și, de cele mai multe ori, nu provoacă simptome. În unele cazuri însă, pot duce la durere sau la probleme funcționale, mai ales dacă se află într-o zonă sensibilă, cum ar fi sinusurile.

Osteomul este de obicei diagnosticat prin radiografie sau alte metode imagistice. Dacă nu cauzează probleme, nu necesită tratament, dar în cazurile în care afectează funcționarea normală a zonei afectate, poate fi îndepărtat chirurgical.

Nevul (alunițele)

Nevii, cunoscuți în mod obișnuit ca alunițe, sunt tumori benigne ale pielii, care apar din celulele pigmentare numite melanocite. Majoritatea alunițelor sunt inofensive și nu necesită tratament. Cu toate acestea, este important să monitorizezi alunițele pentru a detecta eventuale schimbări, cum ar fi:

• modificarea formei, culorii sau dimensiunii;
• marginile neregulate;
• sângerarea sau formarea de cruste.

Aceste modificări pot fi semne ale unei posibile transformări în melanom, un tip agresiv de cancer de piele. În caz de suspiciune, ar trebui să consulți un dermatolog pentru evaluare și, dacă este necesar, biopsie.

Cum să gestionezi și să monitorizezi tumorile benigne?

Dacă ai fost diagnosticat cu o tumoare benignă, următorii pași depind de tipul, dimensiunea și localizarea acesteia, precum și de eventualele simptome pe care le provoacă. În multe cazuri, tumorile benigne nu necesită tratament, dar este important să le monitorizezi periodic pentru a te asigura că nu se măresc sau nu încep să cauzeze probleme.

Monitorizarea

În cazul în care medicul recomandă doar monitorizarea, este posibil să trebuiască să faci controale periodice sau teste imagistice (ecografii, RMN, radiografii) pentru a verifica dacă tumoarea crește. Această abordare este des întâlnită în cazul fibroamelor, meningioamelor sau adenoamelor mici care nu provoacă simptome severe.

Tratamentul

Dacă tumoarea benignă cauzează disconfort sau afectează funcționarea normală a organismului, medicul poate recomanda diferite tipuri de tratament:

• intervenție chirurgicală - pentru a elimina tumoarea în cazurile în care este accesibilă și provoacă simptome;
• terapie medicamentoasă - pentru a reduce dimensiunea unor tumori, cum ar fi fibroamele sau adenoamele care secretă hormoni;
• terapie cu laser - utilizarea unui fascicul de lumină intensă pentru a distruge sau a reduce dimensiunea tumorii;
• radioterapie (în cazuri rare) - pentru tratarea tumorilor benigne care nu pot fi îndepărtate chirurgical.

Tumorile benigne sunt frecvente și, de obicei, nu reprezintă o amenințare majoră pentru sănătatea ta. Cu toate acestea, este important să fii atent la simptome și să consulți un medic pentru un diagnostic corect și pentru a discuta opțiunile de tratament sau monitorizare. O diagnosticare precoce și o gestionare adecvată pot preveni orice complicații și îți pot oferi liniștea de care ai nevoie.

• tumori
• tumori non canceroase
• sanatate