Tot ce ai știut până acum nu este real. Anul Nou nu începe pe 1 ianuarie. Cum a fost aleasă această zi

• Ziua de 1 ianuarie nu a fost întotdeauna prima zi dintr-un nou an
• În trecut, anul calendaristic se calcula altfel

Calendarul gregorian este cel standard, care a apărut din nevoia de a corecta deviațiile astronomice. În calendarul gregorian, un an are 12 luni, deși inițial, au fost 13 luni, ultima dintre ele cu 5-6 zile. În trecut, ziua de 1 ianuarie avea o cu totul altă semnificație.

Ziua de 1 ianuarie nu a fost întotdeauna prima zi dintr-un an nou

Imperiul Roman a fost cel care a introdus data de 1 ianuarie pentru a înnoi contracte și pentru a colecta datoriile. În trecut, au existat 13 luni. Fiecare avea 30 de zile, iar ultima 5-6 zile. Tot în timpul Imperiului Roman a fost scoasă o lună și s-a trecut la calendarul gregorian.

De fapt, în perioada respectivă, prima zi din anul nou era considerată atunci când începea sezonul Berbecului, adică în luna martie. Tot atunci are loc și echinocțiul de primăvară, când natura revine la viață. În trecut, luna ianuarie era considerată una dintre cele mai nefaste din an, în care mulți oameni mureau. Începutul unui nou an era legat și de Paște, sărbătorit aproximativ în aceeași lună sau la câteva săptămâni înainte/după echinocțiul de primăvară.

Calendarul cu 13 luni există în continuare, deși calendarul gregorian este cel standard

În Etiopia, este folosit în continuare anul cu 13 luni. O lună are 30 de zile. Ultima lună are 5 sau 6 zile, dacă este an bisect. Etiopia s-a ghidat mereu după propriul calendar, chiar dacă calendarul gregorian este cel standard.

Practic, locuitorii din Etiopia sunt în urmă cu 7-8 ani față de cei care se ghidează după calendarul gregorian. În cazul lor, prima zi dintr-un an nou nu este în luna ianuarie, ci în septembrie. Etiopia mai este cunoscută și sub numele de „Țara celor 13 Luni de Soare”, pentru că are calendarul propriu, cu 13 luni.

• revelion
• an nou
• 1 ianuarie