Star Matinal. Care era cel mai mare vis din copilăriei al Maiei Morgenstern. Actoria nu făcea parte, pe atunci, din viitorul său: ”O mare autoritate” / VIDEO
Maia Morgenstern este una dintre cele mai cunoscute actrițe din România și se bucură de mult succes. Cu toate că este iubită de fanii săi, în copilărie avea un alt vis cu privire la cariera pe care avea să o urmeze. Își dorea să fie taxatoare de tramvai, considerând că ar avea o mare autoritate printre cetățeni.
- Visul cel mai mare al Maiei Morgenstern
- Ce meserie și-ar fi dorit marea actriță
Maia Morgenstern este una dintre cele mai cunoscute și iubite actrițe din România, dar și de peste hotare. Cu toate că iubește actoria, în copilărie a visat la o altă meserie pe care să o practice.
Care era visul din copilăriei al Maiei Morgenstern
Maia Morgenstern se bucură de multă notorietate datorită talentului ei fantastic. A ridicat în picioare zeci de mii de români de-a lungul anilor, datorită pieselor în care a jucat. Este o mare actriță și reușește să interpreteze cu succes orice rol pe care îl primește.
Deși talentul este remarcabil, în copilărie visa să fie într-un domeniu cu totul diferit. Maia Morgenstern și-a dorit să lucreze ca și taxatoare de tramvai, având o mare autoritate printre cetățeni. În casa în care a locuit, se juca cu raftul unei noptiere, reușind să redea sunetul care se auzea în viața reală, în acele momente.
”Aș fi vrut să fiu taxatoare de tramvai și asta e preocuparea principală, e una dintre primele amintiri. Aveam o noptieră lângă pat, cu un sertar dintr-un lemn lăcuit, așa cum era pe atunci. Trăgeam sertarul și era plin de bilete de tramvai folosite, evident. Mă lăsau părinții să mă joc. Era așa metalic și cu o monedă băteam. Mi se părea o mare autoritate, când intra și striga „taxa”, toți începeau să se caute, apoi umblau monedele și bancnotele pe sus, dacă era aglomerat”, a povestit Maia Morgensters la podcastul moderat de Damian Drăghici.
Ce amintiri are Maia Morgenstern din copilărie
Maia Morgenstern își aminte cu drag de copilăria sa. Părinții i-au fost mereu alături și recunoaște că nu a putut niciodată să aleagă între cei doi. Blândețea mamei se completa perfect cu severitatea tatălui, amândoi dorindu-și tot ce era mai bun pentru cea care avea să devină o mare actriță.
Când era doar un copil, iubea vocea mamei și mereu îi cerea să-i citească cărți sau diverse povești, înainte de culcare. Deși putea să citească, prefera ca mama să facă acest lucru și petrecea mult timp împreună cu cea care i-a dat viață.
”Poate că sună a reproș acum, dar îmi făcea atât de bine vocea mamei. Mama îmi citea înainte de culcare, îmi făcea atât de bine, pe cât mi-ar fi citit, pe atât deveneam mai însetată să o aud pe mama citind pentru că nu mă dădeam pe brazdă să citesc singură. Aș fi nedreaptă dacă aș spune (nr. cu care părinte s-a înțeles mai bine). Iubirea absolută, necondiționată a mamei, pe de altă parte severitatea tatălui...