România, lovită de criza alimentelor? Afacerea care hrănea țara, la un pas de faliment. "Să-ţi rupi oasele pentru nimic?"
În ultimul timp, legumnele româneşti cultivate din grădinile fermierilor au devenit din ce în ce mai lipsite de pe tarabele din piețe sau din centrele comerciale. Cu toate acestea, în locurile unde acestea își mai fac apariția, legumele sunt tot mai scumpe. Facturile din ce în ce mai mari la energie îi determină pe fermieri să îşi desfiiţeze din solarele şi să reducă producţia.
- România, lovită de criza alimentelor
- Afacerea care hrănea țara, la un pas de faliment
Tot mai mulți legumicultori au cerut sprijin la ministerul Agriculturii. Însă, s-au ales, însă, doar cu promisiuni.
România, lovită de criza alimentelor
După mai bine de 25 de ani de muncă, Cristian Dumitrescu este legumicultor de meserie și, în ultimul timp, pare să fie nevoit să pună lacătul pe afacere. Deține sere care se întind pe o suprafaţă de aproximativ 4 mii de metri pătraţi.
"Aceste sistem de încălzire cred că vor rămâne decor. La preţurile de acum nu o să-ţi mai poţi permite.", a declarat Cristian Dumitrescu, un legumicultor.
Cristian spune că cultivă salată şi roşii în spaţii protejate, dar facturile din ce în ce mai mari la energie electrică şi la încălzire îl fac să renunţe la cultura din sezonul rece.
"Nu mai merită. Dai banii pe care îi ai în investiţii şi la sfârşit îi strângi pe toţi, dar nu ai mare profit. De ce să muncesti atât de mult, să-ţi rupi oasele pentru nimic? Nu merită efortul, efectiv.", a mai spus acesta.
Câștigurile din legume, mici în comparație cu facturile
Acesta susține că a plătit aproximativ 10.000 de lei într-o singură lună, asta pentru a încălzi 1000 de metri pătrați.
"Am plătit aproape 10.000 de lei într-o lună de zile pentru a încălzi 1000 de metri pătraţi. Plantăm cu căldură de la Dumnezeu. Nu se poate, efectiv. Nu câştigi pe roşii, cât dai la gaze.", a mai precizat Cristian Dumitrescu.
Și nu este singurul în această situaţie. Cu toate că a trăit toată viaţa din legumicultură. Din cauza cheltuielilor enorme, Ioana a trebuit să redimensioneze suprafeţele cultivate.
"O să reducem din cantitate. De la 300 de lei până în luna iunie-iulie, acum pe luna august ne-a venit 1.300 de lei pentru aceeaşi suprafaţă, pentru acelaşi consum de energie. Nu am avut alt consum.", a marturisit Ioana, un alt legumicultor.
România are aproximativ 15.000 de fermieri care cultivă legume în spaţii protejate pe o suprafaţă de circa 7000 de hectare. Dintre acestea 3000 sunt dependente de surse de încălzire. Însă, numărul cultivatorilor începe să scadă tot mai mult, spun specialiștii.
"În general, agricultura se face cu energie şi gaze pe perioada de iarnă///TAIE/// Dacă preţul la energie este cu 300% crescut, imaginaţi-vă cât sunt costurile de producţie. Cel puţin 30% sunt creşteri. Dacă vom continua aşa, cu părere de rău o spun, de la 7000 de hectare spaţii protejate cât avem astăzi în România, s-au încălzit undeva la 1000 de hectare în primăvară, iar de la anul, 500 dacă se vor încălzi e mult.", a precizat Gheorghe Vlad, preşedinte OIPA.
Cu toate că au cerut ajutor din partea statului, s-au ales doar cu promisiuni.
"Este aberant faptul că respectăm politica agricolă comunitară şi facem politica agricolă naţională. Soluţia este discuţia şi plafonarea preţului la producţia de legume exact cât se facturează. Adică, dacă vând o tonă de tomată, cât înseamnă agentul termin din ea. Numai atât vrem să ne deconteze, nu vrem nimic în plus. Aici, ministerul Agriculturii trebuie să intervină cel târziu la sfârşitul lunii octombrie.", a susţinut Gheorghe Vlad.