Mihai Neșu, mărturii emoționante la 10 ani de când a rămas paralizat: ”Dacă m-aș mai naște acum, nu m-aș mai face fotbalist”
Publicat pe 08.11.2021 la 10:59 Actualizat pe 08.11.2021 la 10:59
Mihai Neșu a ajuns în urmă cu 10 ani într-un scaun cu rotile, după o accidentare pe teren. Fostul fotbalist a mărturisit în cadrul unei emisiuni că dacă ar fi să o ia de la capăt nu s-ar mai face fotbalist, însă nu din cauza tragediei din 2011.
- De ce nu s-ar mai face Mihai Neșu fotbalist din nou
- Fostul jucător spune că a învățat foarte multe de când e în scaunul cu rotile
Viața lui Mihai Neșu s-a schimbat radical în urmă cu 10 ani, atunci când din cauza unui accidentări grave pe teren fostul fotbalist a rămas imbolizat într-un scaun cu rotile și a trebuit să înceapă totul de la căpăt, renunțând definitiv la pasiunea sa, fotbalul.
Mihai Neșu, mărturii emoționante după 10 ani de la tragedia care l-a paralizat
În cadrul unui interviu, Mihai Neșu a mărturisit că dacă ar fi să se nască din nou nu ar mai vrea să aleagă fotbalul, dar asta nu din cauza tragediei care l-a pus în scaunul cu rotile, ci pentru că și-a dat seama în tot acest timp că sunt și alte lucruri pe care le poate face și din care poate să vadă fericirea și împlinirea celorlalți.
„Viața mea e mult mai fericită și împlinită decât atunci când eram sănătos! Dacă m-aș mai naște acum, nu m-aș mai face fotbalist. Sunt lucruri foarte frumoase care îți aduc bucurii, în afară de fotbal. Acum, de când am acest Centru pentru copii cu dizabilități, am o bucurie foarte mare pentru că pot să le fiu de folos. În plus, mi-am redescoperit și pasiunea pentru design și arhitectură”, spunea Mihai Neșu.
Mihai Neșu: ”Nu concepeam că nu o să fiu iar sănătos”
Fotbalistul a mai mărturisit că după accidentarea gravă nu a conceput timp de o lungă perioadă faptul că nu își va mai reveni niciodată și că va rămâne imbolizat și mereu depedent de cineva.
Ulterior el și-a dat seama că poate în continuare să facă multe lucruri deoarece viața merge înainte, astfel că a deschis și o fundație unde se luptă să construiască un centru de recuperare pentru copiii cu dizabilități.
”După accidentare, nu concepeam că nu o să fiu iar sănătos. Apoi, văzând că progresele nu erau așa cum speram eu, am avut gânduri ... gen să nu îți mai dorești să trăiești, dar ceva m-a făcut să merg mai departe, să caut care e sensul pe pământ. Dacă tot nu ai murit, ce faci? Cu ceva tot trebuie să fii de folos. Mi-a luat foarte mult timp, până prin 2016 am tot căutat să înțeleg de ce mai trăiesc, ce mai am de făcut”, mai spunea el.