Silviu Prigoană nu credea în Dumnezeul clasic: „Nu există suflet! După moarte, este petrol!”. De ce, deși a vrut să devină preot, nu a urmat calea Bisericii
Silviu Prigoană nu credea în Dumnezeul clasic, asta după ce, în adolescență, și-a dorit să devină preot. La îndemnul tatălui său, a început să studieze istoria religiilor și a ajuns la concluzia că după moarte nu există nici Rai, nici Iad și că omul se transformă în petrol.
- Silviu Prigoană nu credea în Dumnezeul clasic
- Și-a dorit să devină preot, dar nu a ales calea Bisericii
Silviu Prigoană declara că nu a crezut în Dumnezeul clasic și că vede altfel relația cu divinitatea. Nu apela nici la preoți pentru a intermedia relația cu divinitatea, deși și-a dorit să ducă mai departe cuvântul lui Dumnezeu.
Silviu Prigoană spunea că nu crede în Dumnezeul religiei, ci în ceva superior
Silviu Prigoană spunea că era agnostic, nu ateu. Concret, această concepție presupune că oamenii nu neagă existența lui Dumnezeu, dar nici nu poate fi probat că există cu adevărat Dumnezeu și nici că poate fi cunoscut. Afaceristul nu crede nici în faptul că sufletul merge în Iad sau în Rai după moarte, concluzie la care a ajuns după ce a studiat istoria religiilor, la îndemnul tatălui său, care îl vedea preot.
„Ce se întâmplă după moarte? Petrol! Nici nu există altceva. Că tu crezi că va fi Rai, pentru tine va fi Rai, dar tot în petrol te vei transforma (...) Dacă ar exista un Dumnezeu, nu ar omorî un copil la naștere (...) Cele 15 grame cu care slăbește mortul nu e sufletul, e aerul din plămâni (...) Eu am vrut să mă fac preot și în clasa a XI-a am fost cinci colegi care am vrut să ne facem preoți și patru s-au făcut până la urmă, eram amici toți, unul s-a făcut catolic, doi ortodocși și unul neoprotestant (...) Eu sunt convins că toți care termină Teologia devin atei. Numai prin studiu îți dai seama de povestea asta”, declara Silviu Prigoană, la Podcast Nefiltrat.
Ce declara despre nemurire
Întrebat dacă și-ar dori să fie nemuritor, Silviu Prigoană spunea că ar fi prea obositor să își petreacă toată viața cu oamenii dragi. Credea că după moarte nu există viața veșnică și că omul se transformă în petrol.
„Nu mă interesează (n.r. nemurirea). Nu, ar fi mult prea obositor. Și de cei dragi, la un moment dat, te plictisești, și încep deranjuri mari. Toate familiile mari care au încercat să stea unite s-au destrămat mai repede sau mai târziu”, mai spunea afaceristul.