(P) Legătura dintre stilul de viață și valorile trigliceridelor
De Oana Vacarusi.
Publicat pe 17.02.2026 la 14:07
Actualizat pe 17.02.2026 la 14:07
Valorile trigliceridelor reprezintă un indicator esențial al sănătății metabolice și cardiovasculare. Deși sunt influențate parțial de factori genetici, nivelurile crescute de trigliceride sunt, în mare măsură, rezultatul alegerilor zilnice legate de alimentație, activitate fizică, consum de alcool și gestionarea greutății corporale. Înțelegerea legăturii dintre stilul de viață și aceste valori biologice este un pas important în prevenirea complicațiilor precum ateroscleroză sau boală cardiovasculară.
freepik
- Ce sunt trigliceridele și de ce contează?
- Cum influențează alimentația valorile trigliceridelor
Ce sunt trigliceridele și de ce contează?
Trigliceridele reprezintă o formă de grăsime (lipide) care circulă în sânge. Corpul le folosește ca „depozit” de energie: după masă, excesul de calorii (în special din zaharuri și alcool) se transformă în trigliceride și se stochează în țesutul adipos. Între mese, organismul le poate folosi ca sursă de energie.
De obicei, medicul le evaluează prin profilul lipidic, ce include și:
• colesterolul total;
• colesterolul LDL (lipoproteine cu densitate mică), adesea numit „colesterolul rău”, deoarece se asociază cu depuneri pe vase;
• colesterolul HDL (lipoproteine cu densitate mare), numit frecvent „colesterolul bun”, deoarece ajută la transportul colesterolului spre ficat.
Valorile normale și cum le interpretezi corect
Articolul continuă după recomandări
Laboratoarele pot avea intervale ușor diferite, în funcție de metodă. Pentru orientare generală, multe ghiduri folosesc următoarele praguri (mg/dL):
• sub 150: în interval considerat uzual;
• 150–199: la limită;
• 200–499: trigliceride crescute;
• peste 500: foarte crescute, cu risc mai mare de pancreatită.
Cum influențează alimentația valorile trigliceridelor
Alimentația influențează direct trigliceridele, mai ales prin aportul de zahăr, carbohidrați rafinați și alcool. Pentru a reduce nivelul trigliceridelor:
• redu zaharurile adăugate: sucuri, energizante, ceaiuri îndulcite, deserturi frecvente; înlocuiește cu apă, apă minerală, ceai neîndulcit;
• alege carbohidrați cu absorbție mai lentă: pâine integrală în porții moderate, ovăz, leguminoase (linte, năut), orez brun; dacă mănânci o porție mare de orez alb seara și rămâi sedentar, trigliceridele au mai multe șanse să crească;
• crește aportul de fibre: legume la fiecare masă, salate consistente, fasole/linte de 2–3 ori pe săptămână, fructe precum mere, citrice, fructe de pădure; fibrele ajută la controlul glicemiei și, indirect, pot susține scăderea trigliceridelor;
• alege grăsimi potrivite: pește gras (somon, sardine, macrou) de 2 ori pe săptămână, ulei de măsline, nuci în porții mici; în paralel, limitează prăjelile frecvente, produsele cu grăsimi trans și excesul de mezeluri.
Mișcarea: ce tip de activitate ajută și cum o faci realist
Activitatea fizică regulată scade trigliceridele prin creșterea consumului de energie și prin îmbunătățirea sensibilității la insulină. Nu ai nevoie de antrenamente complicate, dar ai nevoie de consecvență.
Se recomandă:
• minimum 150 de minute pe săptămână de efort moderat (de exemplu, mers alert);
• plus 2 sesiuni de forță (greutăți, exerciții cu greutatea corpului).
Dacă stai mult pe scaun, adaugă pauze scurte: ridică-te la fiecare 60–90 de minute și mergi 3–5 minute. Nu „anulează” sedentarismul, dar ajută în mod realist.
Alcoolul, fumatul, somnul și stresul: legături pe care le vezi în analize
Alcoolul poate crește trigliceridele, mai ales la persoanele care au deja valori la limită sau crescute. Fumatul nu crește întotdeauna trigliceridele direct, dar mărește riscul cardiovascular. Dacă ai și LDL crescut sau tensiune mare, renunțarea la fumat îți scade riscul global și merită prioritate. Somnul scurt și stresul prelungit pot influența alegerile alimentare (mai mult dulce, mai mult „ronțăit”), nivelul de activitate și controlul glicemic.
Încearcă:
• 7–8 ore de somn, cu oră de culcare relativ constantă;
• reducerea ecranelor cu 30–60 minute înainte de somn;
• o plimbare scurtă după cină sau exerciții ușoare de respirație, dacă te ajută să adormi mai ușor.
Când mergi la medic
Nu te baza pe o singură analiză. Repetarea profilului lipidic la 3–6 luni ajută, în general, dacă ai început schimbări de stil de viață sau dacă medicul urmărește un tratament.
Mergi la consult mai repede dacă:
• trigliceridele rămân peste 200 mg/dL la analize repetate;
• depășesc 500 mg/dL;
• ai diabet/prediabet, hipertensiune, obezitate abdominală sau istoric familial de boli cardiovasculare;
• ai dureri abdominale intense sau greață persistentă (mai ales la valori foarte mari, medicul vrea să excludă pancreatita).
În unele situații, medicul recomandă investigații suplimentare pentru a verifica posibile cauze asociate. De exemplu, dacă apar indicii de afectare renală, ai putea fi indicată efectuarea unei ecografii renale. Vezi când se recomandă ecografia renală!
Trigliceridele reflectă, în multe cazuri, echilibrul dintre alimentație, mișcare, alcool și somn. Dacă reduci zahărul și făinoasele rafinate, te miști constant, limitezi alcoolul și îți organizezi mesele mai bine, ai șanse mari să vezi îmbunătățiri la următoarele analize. Dacă vrei un plan potrivit pentru istoricul tău și pentru rezultatele tale, programează o consultație și stabilește împreună cu medicul pașii următori.
Disclaimer: Acest articol are scop informativ și nu înlocuiește consultația medicală. Pentru un diagnostic corect, vă recomandăm să vă programați la un medic specialist.
Surse:
1. https://www.medlife.ro/articole-medicale/ce-probleme-de-sanatate-pot-indica-trigliceridele-marite
2. https://www.medlife.ro/imagistica-medlife/ecografie/ecografie-renala-cand-este-recomandata-si-cum-te-pregatesti
