Sărbătoare cu cruce neagră pe 11 ianuarie 2023. Cine a fost Cuviosul Teodosie cel Mare, sărbătorit în această zi
Publicat pe 11.01.2023 la 13:33 Actualizat pe 11.01.2023 la 13:34
În data de 11 ianuarie, creștinii îl prăznuiesc pe Cuviosul Teodosie cel Mare, fiind o sărbătoare cu cruce neagră. Sfântul Teodosie cel Mare a fost un exemplu de smerenie și credință, iar învățăturile sale erau apreciate și urmate de mulți oameni încă din timpul vieții lui.
Cuviosul Teodosie cel Mare, sărbătorit pe 11 ianuarie
oxologia.ro
- Cuviosul Teodosie cel Mare, sărbătorit cu cruce neagră pe 11 ianuarie 2023
- Cine a fost sfântul Teodosie cel Mare
Cuviosul Teodosie cel Mare este prăznuit în calendarul ortodox român în data de 11 ianuarie. Este o sărbătoare cu cruce neagră, pentru că Sfântul Cuvios Teodosie cel Mare a fost și a rămas un model pentru monahii din lumea întreagă.
Praznicul Cuviosul Teodosie cel Mare, sărbătoare cu cruce neagră pe 11 ianuarie
Teodosie cel Mare a trăit în secolele V-VI. Potrivit scrierilor religioase, el s-a născut în satul Mogarisos din ținutul Cappadociei, în estul Turciei de astăzi. Părinții lui, Proeresie și Evloghia, erau credincioși și i-au insuflat valorile lor, astfel că Teodosie a intrat de tânăr în monahism, la o mânăstire din Ierusalim.
Articolul continuă după recomandări
După un timp petrecut alături de pustnicul Longhin, acesta s-a dus într-o peștera din apropierea Bethleemului, unde a petrecut 50 de ani și s-a hrănit doar cu ierburi sălbatice și legume. Viața pe care a dus-o i-a adus mulți ucenici, care l-au urmat în ceea ce privește viața monahală.
În ultimii ani, Teodosie cel Mare a ridicat o mânăstire lângă peșterea în care locuia și astfel a pus bazele vieții monahale de obște. De aici vine și supranumele de "începător al vieții de obște" - "chinoviarhul". Spre finalul vieții sale, în jur de 700 de persoane participau la slujbele pe care le ținea în mai multe limbi (greacă, georgiană, armeană).
Potrivit înscrisurilor de la acea vreme, Sfântul Cuvios Teodosie cel Mare s-a stins în jurul anului 529. Trupul i-a fost înmormântat în peștera în care a trăit zeci de ani și apoi a fost mutat în mânăstirea care îi poartă numele.
