Gigi Becali a plecat, în secret, la mănăstire! Imagini EXCLUSIVE din locul în care își caută liniște latifundiarul din Pipera

Urmărește SpyNews pe Discover

Gigi Becali este, fără discuție, unul dintre cei mai credincioși oameni de afaceri de la noi din țară. Acesta pare să fie și motivul pentru care, zilele trecute, în mare secret, latifundiarul din Pipera a plecat din bucurești și s-a dus tocmai în Bucovina, la una dintre mănăstirile de acolo.

Însoțit de controversata senatoare Steliana Miron, Gigi Becali a vizitat Mănăstirea Bogdana din Rădăuți, una dintre cele mai vechi așezăminte de călugări de la noi din țară, ctitorită acum mai bine de 650 de ani de voievodul Bogdan I. Acolo, Gigi, vizibil mai relaxat ca oricând, a petrecut ore bune în rugăciune, iar apoi, cu sufletul ușurat, latifundiarul din Pipera a discutat cu călugării. Apoi, pentru că așa îi este obiceiul, Gigi Becali a băgat adânc mâna în buzunar și, pe lângă cele câteva donații făcute, a cumpărat câteva cărți religioase pentru a maiu studia din zicerile sfinților părinți.
Însoțit de-a lungul întregii zile de senatoarea Steliana Miron, Gigi, îmbrăcat comod, a vizitat zona, declarându-se încântat de ceea ce a văzut și promițând că se va reîntoarce pentru a petrece mai mult timp acolo, alături de călugării care l-au impresionat cu dăruirea lor întru cele sfinte.

De ce a ales Mănăstirea Bogdana?
Mănăstirea Bogdana datează din perioada de constituire a statului feudal moldovean. Inițial, locul unde a fost construită biserica era în mijlocul unor codri seculari. Biserica "Sf. Nicolae" a fost zidită de voievodul Bogdan I (1359-1365) în a doua jumătate a secolului al XIV-lea, ca mulțumire adusă lui Dumnezeu pentru izbânzile obținute în luptele purtate pentru a pune bazele unui stat liber și independent la răsărit de Carpați, în Țara Moldovei. El a ales această biserică ca necropolă domnească atât lui, cât și urmașilor familiei sale, aici fiind îngropați domnitorii Moldovei pâna în timpul lui Alexandru cel Bun, dar și rudele familiilor domnitoare. Biserica a îndeplinit în decursul timpului un rol istoric, religios și cultural deosebit. În timpul domniei lui Alexandru cel Bun (1400-1432), biserica a devenit reședință episcopală, episcopii de Rădăuți avându-și reședința în incinta mănăstirii.