Greşeli de capitală. În gramatică, ora exactă nu se dă de la Bucureşti

Tu câte greşeli faci?

Puţini romani vorbesc şi scriu corect, dat fiind faptul că limba romană este una complicată şi greu de înţeles. Există o mulţime de greşeli evidente şi o mulţime de greşeli mai puţin evidente. De-a lungul timpului s-a descoperit că greşelile gramaticale tind să apară în funcţie de zona în care locuiesc cei ce greşesc. Spre exemplu, unele greşeli sunt mult mai prezente în Ardeal, altele mult mai prezente în Oltenia şi altele mult mai prezente în Moldova.

Bucureştenii au reuşit să dezvolte greşeli proprii, unele mai interesante decât altele. Vom încerca să descoperim cele mai mari greşeli făcute de Bucureşteni, cauzele acestora şi dacă pot fi corectate.

Greşeli frecvente, descoperite la majoritatea bucureştenilor

Dacă eşti din provincie şi vizitezi capitala ţării, vei descoperi fără doar şi poate aceste greşeli:

"Pă", în loc de "pe"

Bucureştenii folosesc "pă" în loc de "pe" sau "dă" în loc de "de". Conform lingviştilor, acest rezultat este cauzat de munteni.

"Decât" în loc de " numai"

O altă greşeală prezenta în toată ţara, însă întâlnită mult mai des în Bucureşti, este folosirea cuvântului " decât" în loc de " numai". Explicaţia este dată de prezenţa unui număr mare de ţigani în Bucureşti. Dat fiind numărul mare de reprezentanţi ai acestei etnii, modul lor de a vorbi este adoptat de cei care îşi doresc o doză mai mare de apartenenţa la stradă şi la găştile de cartier. Ţiganii au tendinţa de a fi înfipţi şi de a-şi crea un statut puternic, pe care tinerii din familiile bune tind să-l adopte pentru a părea dezinhibaţi.

Este motivul pentru care deseori apar cuvinte precum "ţigare" în loc de "ţigară" sau dezacorduri precum" Ei a mers".

Care sunt cauzele acestor greşeli de vorbire?

Bucureştiul este un oraş în care trăiesc milioane de oameni, majoritatea veniţi din alte părţi ale ţării sau chiar din alte părţi ale lumii. Este normal să existe influenţe culturale şi să se genereze un limbaj propriu. În limbajul bucureştean se găsesc atât dialecte olteneşti, cât şi dialecte ardeleneşti sau munteneşti, precum şi expresii ţigăneşti sau din alte zone ale lumii.

Toate acestea ar putea fi evitate dacă s-ar face cursuri specializate în şcoli, însă odată cu dispariţia acestor cursuri, apare incultura. Dacă în trecut existau materii precum Retorică, astăzi acestea sunt inexistente.

Presiunea venită din exterior este o altă cauză a greşelilor. Limbajul internaţional, îndeosebi engleza, pune o foarte mare presiune asupra tinerilor, care preiau cuvinte şi expresii, înglobându-le într-un limbaj combinat.

Cum a apărut, totuşi, limbajul de mahala care a dus la greşelile evidente de vorbire?

Se pare că argoul sau mai exact cuvintele cu dublu înţeles sau cuvintele noi, inventate pe stradă, au apărut pentru a masca anumite intenţii ale celor ce îl folosesc. Putem spune că o mulţime de cuvinte precum "lovele", "biştari" sau "mişto" au apărut din necesitatea celor cu intenţii mai puţin ortodoxe de a se înţelege doar între ei.

Astfel, de-a lungul timpului au apărut tot felul de cuvinte cu un înţeles cu totul şi cu totul diferit de cel pe care îl putem descoperi în dicţionar:

Moartea pasiunii - Este definiţia unor chiloţi de femei cu picior, foarte groşi;

Alpinist - Este un hoţ care obişnuieşte să fure din apartamente şi face acest lucru căţărându-se pe clădiri;

Academician - Nu are nimic din înţelesul din dex. Academicianul este hoţul care a fost în puşcărie.

Curcan - Toată lumea ştie definiţia neoficială a cuvântului curcan. Se pare că simpatica pasăre este o camuflare perfectă pentru poliţişti.

Aragaz - Obiectul casnic defineşte, se pare, un băiat foarte gras.

Cât de mare este problema de vorbire a Bucureştenilor?

Este mare şi nu poate fi oprită, însă conform specialiştilor, poate să fie controlată. Limbajul de acest fel modifică limba generând schimbări serioase chiar şi în dicţionar. Nu doar în Bucureşti este cunoscut acest fenomen, ci şi în alte ţări mai dezvoltate. Vorbirea urbană, cu multe cuvinte preluate din alte limbi şi cu schimbări vizibile ale cuvintelor, este o problemă prezenta la nivel mondial.

Care sunt cuvintele "la modă" folosite în prezent în Bucureşti?

Pe lângă "pă" şi "decât", tinerii din Bucureşti folosesc o mulţime de cuvinte născute după anul 1990, cu diverse înţelesuri cunoscute doar în cadrul grupurilor în care se folosesc. Dacă la începutul anilor '90, cuvinte precum "beton" sau "temelie" erau extrem de folosite atunci când se încerca să se definească ceva foarte interesant sau plăcut, evoluţia a făcut să apară alte vorbe uzuale.

Mişto - Provenit din limbajul ţigănesc, cuvântul "mişto" a avut o evoluţie foarte interesantă. După revoluţie, acesta a ajuns foarte popular, locul fiindu-i luat o bună perioadă de timp de cuvântul "marfa". În ultimii ani a revenit şi este folosit de o mulţime de tineri sau persoane mai puţin tinere.

Caterincă - Un alt cuvânt care face parte din limbajul urban şi defineşte o glumă, este caterinca. Originea cuvântului nu te duce nici pe departe cu gândul la glumă, însă. Caterinca reprezintă un instrument muzical acţionat de o manivelă şi folosit de cântăreţii ambulanţi.

Naşpa - Naşpa defineşte un element foarte rău sau neplăcut. Este un alt cuvânt provenit din argourile tinerilor, care face fără doar şi poate o diferenţă între generaţii.

Mizerie - Este o altă formă pentru definiţia unui lucru foarte rău său urât. Poate să fie un sinonim foarte bun pentru cuvântul "naşpa" şi este folosit din ce în ce mai mult de tinerii din ziua de astăzi.

Limbajul de Bucureşti este unul complex, interesant, frumos sau mai puţin frumos şi îl putem descoperi într-o continuă schimbare. Este un limbaj cu personalitate, pe care îl poţi înţelege sau nu îl poţi înţelege. Ceea ce este cert este faptul că acesta se schimbă o dată cu generaţiile şi atrage un număr din ce în ce mai mare de cuvinte şi nu toate dintre ele corecte.


 


facebook whatsapp twitter pinterest
A1.ro
Antena3

Mai mult 

DivaHair.ro
Clair.ro
ROMANIATV.NET
Știri GSP.RO

vezi mai multe 

Observator.tv
AntenaStars.ro
BZI.ro