Ce este și cum funcționează un ordin de restricție. Anamaria Prodan ar fi cerut unul împotriva lui Laurențiu Reghecampf
Publicat pe 23.02.2022 la 15:18 Actualizat pe 23.02.2022 la 15:18
În cadrul scandalului dintre Anamaria Prodan și Laurențiu Reghecampf, impresara a declarat că a cerut un ordin de restricție împotriva antrenorului. Vrea ca încă soțul ei să stea departe de ea și de copiii săi, după ce acesta i-ar fi amenințat chiar și cu moartea. Iată ce presupune un ordin de restricție!
Captura video
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google- Anamaria Prodan susține că a cerut ordin de restricție împotriva lui Laurențiu Reghecampf.
- Ce este și cum funcționează ordinul de restricție
Anamaria Prodan ar fi cerut un ordin de restricție împotriva lui Laurențiu Reghecampf
Anamaria Prodan ar fi ajuns să ceară un ordin de restricție/protecție împotriva lui Laurențiu Reghecampf, potrivit celor mai recente declarații ale impresarei. Aceasta susține că îl vrea pe antrenor cât mai departe de ea și de copiii lor, pentru că le-ar fi adresat înjurături și ar fi făcut amenințări cu moartea.
Articolul continuă după recomandări
Ce este și cum funcționează un ordin de restricție
Potrivit legii din România, ordinul de restricție/protecţie reprezintă hotărârea emisă de instanţa de judecată prin care aceasta dispune, la solicitarea unei persoane a cărei viaţă, integritate fizică sau psihică ori libertate este pusă în pericol printr-un act de violenţă din partea unui membru al familiei, cu caracter provizoriu, una sau mai multe măsuri, obligaţii sau interdicţii.
O parte dintre măsurile ce pot fi luate când instanța acordă un ordin de restricție sunt:
- evacuarea temporară a agresorului din locuinţa familiei, indiferent dacă acesta este titularul dreptului de proprietate;
- limitarea dreptului de folosinţă al agresorului numai asupra unei părţi a locuinţei comune atunci când aceasta poate fi astfel partajată încât agresorul să nu vină în contact cu victima;
- obligarea agresorului la păstrarea unei distanţe minime determinate faţă de victimă, faţă de membrii familiei acesteia, ori faţă de reşedinţa, locul de muncă sau unitatea de învăţământ a persoanei protejate;
- interdicţia pentru agresor de a se deplasa în anumite localităţi sau zone determinate pe care persoana protejată le frecventează ori le vizitează periodic;
- interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenţă sau în orice alt mod, cu victima;
- încredinţarea copiilor minori sau stabilirea reşedinţei acestora.
