Gheorghe Hagi şi-a văzut moartea cu ochii! „Regele” a fost la un pas să-şi piardă viaţa într-un accident de maşină

Cel mai mare om de fotbal din istoria României, Gheorghe Hagi, a trecut prin clipe cumplite, în urmă cu 26 de ani, când a suferit un grav accident de circulaţie, la intrarea în Constanţa. Juca la Brescia, în Italia, însă nu rata nicio ocazie de a veni acasă pentru a-şi vedea părinţii.

Povestirea a fost cuprinsă în cel mai nou volum al lui Grigore Cartianu, intitulat simplu, dar extrem de sugestiv „Hagi”, dedicat în totalitate „Regelui”. Iată povestea integrală:

„Hagi zboară spre Bucureşti, iar marţi dimineaţa urcă în maşina lui Darius, un Mitsubishi, pentru a ajunge la Constanţa. N-avea de unde să ştie că se afla în faţa unei cumpene a vieţii. ...Darius e la volan, Gică pe bancheta din spate. Bolidul goneşte cu 70 de kilometri la oră. În alte condiţii, Darius apăsa zdravăn pedala de acceleraţie, depăşea lejer suta, dar aşa, pe o şosea alunecoasă, o lasă mai moale. Darius e un şofer de nota 10, cunoaşte maşinile ca nimeni altul. Urziceni... Slobozia... Feteşti... podul de la Cernavodă... Medgidia... Castelu... Basarabi... Se apropie Constanţa. Mai sunt vreo 6 kilometri. Gică abia aşteaptă să ajungă acasă, să-şi vadă părinţii. Indiferent că vine de la Bucureşti, de la Brescia sau de la Madrid, mereu e nerăbdător să intre pe poarta casei de pe strada Rândunelelor... Şoseaua despică în două satul Valu lui Traian. E un fel de poartă a Constanţei. Ai ajuns aici, mai e puţin şi se văd blocurile. Se face o curbă uşoară, pe care Darius o ştie cu ochii închişi. A făcut drumul ăsta de sute de ori. Trage de volan, dar simte că roţile nu-l mai ascultă. Au prins o pojghiţă de gheaţă. Maşina pivotează nefiresc, trecând pe celălalt sens. Gică apucă să întrebe, îngrozit: „Ce faci?” Se ghemuieşte, instinctiv, cu mâinile încleştate pe scaun. Darius e transpirat tot. Trage de volan spre dreapta cât poate de tare, apasă frâna... apoi nu mai ştie nimic... Gică simte că zboară prin aer... izbeşte uşa cu corpul... se loveşte cu capul de plafon... Doamne... Apoi se face linişte. Totul a durat câteva secunde, dar lui Gică i s-a părut o veşnicie”.