Nunta Anului la Palatul Știrbey! Ianis și Elena Hagi au ales un loc unic din România

Parcul are o suprafață de 24 de hectare, copaci de peste 400 de ani, un superb lac interior și deschidere către lacul Buftea. Astfel, Palatul Știrbey oferă un decor natural uimitor, cu arbori seculari, lac interior, alei și poteci vintage.

Familii sau cupluri care caută un fundal deosebit pentru portrete vin la noi din toată țara. Acest domeniu reprezintă locul ideal în care cei care ne calcă pragul pot petrece câteva clipe plăcute alături de cei dragi.

Domeniul Știrbey - cel mai mare parc privat din București și împrejurimi

Cu o istorie de peste 160 ani, o suprafață de 24 ha, arbori seculari, un superb lac interior și monumente istorice de Clasa A (Palatul Stirbey - 1864, Capela Sfanta Treime - 1859 și Castelul de Apa proiectat de către Anghel Saligny), Domeniul Stirbey Vodă reprezintă cadrul ideal pentru experiențe memorabile, adaptate mediului social actual.

Întreg Domeniul Știrbey Vodă, un loc cu multă poveste, mister și istorie a fost reimaginat pentru găzduirea de evenimente corporate, culturale sau sociale și pentru experiențe gastronomice desăvârșite. Dincolo de însemnătatea arhitecturală a uneia dintre cele mai bine păstrate reședinte princiare, Domeniul Stirbey Vodă a avut un rol important în istoria antebelică și postbelică a țării noastre prin vizitele familiei regale ale României, ale unor mari personalități politice și artistice și prin evenimentele desfășurate aici.

„Palatul este construit în anul 1845 de către domnitorul Țării Românești, Dimitrie Știrbei, ulterior Prințul Alexandru a adăugat alte două etaje în anul 1864, atunci când s-a finalizat și acest palat. Tot pe acest domeniu mai avem și o capelă, construcția familiei Știrbei.

A fost construit în anul 1891 și este o capelă cu o pictură impresionantă făcută de către bunul prieten al familiei și anume pictorul Gheorghe Tătărăscu în interiorul căruia se mai păstrează câteva fragmente din pictura cu Maica Domnului cu pruncul Iisus în brațe.

„Clădirea înglobează mai multe stiluri arhitecturale printre care le amintim: stilul gotic și stilul bizantin. În interiorul palatul este o scară puțin atipică în prisma faptului că este construită din lemn și măsoară undeva la 17 cm, în sistem arhitectural și poarta denumirea de pași egali pentru că în acea perioadă doamnele purtau rochii foarte largi. Avea această chestie de a merge foarte ușor și de a facilita mersul doamnelor”, spune Vasile Gurguță, manager de evenimente la Domeniul Știrbey pentru Spynews.

Centru de inovație și creativitate

Domeniul Stirbey Vodă din Buftea se mândrește cu o istorie bogată care se întinde până în secolul al XVIII-lea. Fondat de familia Stirbey, acesta a servit drept simbol al eleganței și influenței aristocratice.

De-a lungul anilor, domeniul s-a dezvoltat, devenind un centru cultural la sfârșitul secolului al XIX-lea, găzduind intelectuali și artiști, acesta a devenit un loc de inovație și creativitate. În timpul secolului al XX-lea tumultos, domeniul a întâmpinat provocări, dar a reușit să-și păstreze moștenirea. Astăzi, Domeniul Stirbey Vodă este mărturie a istoriei și culturii, primind cu bucurie vizitatori pentru a explora parcul fermecător și trecutul său plin de poveste.

Hub de experiențe culturale și evenimente

Domeniul Stirbey Vodă a fost achiziționat de Dreamfilm Production Company în iulie 2022 și trece printr-un amplu proces de transformare. Atat parcul cât si toate locațiile de evenimente și entertainment din incinta vor fi reamenajate și modernizate iar monumentele istorice ale Domeniului vor intra în proces de restaurare. Domeniul va fi redeschis pentru public în cursul anului 2025.

„Domeniul Știrbey de la Buftea se află într-un proces de transformare la finele căruia va deveni unul dintre cele mai mari hub-uri de experiență culturală și evenimente din zona Bucureștiului”, a mai spus managerul locației.

Este locul unde istoria întâlnește modernitatea, aducând la un loc monumente istorice și spații pentru petrecerea timpului liber, zone de activități, Săli ultramoderne pentru evenimente corporate și private, restaurant, terase, cafenea, zonă de picnic, locuri de joacă pentru copii, instalații new media.

Domeniul Stirbey Voda a fost folosit ca si locatie de filmare pentru productii precum:

⦁ Gray House – Roland Joffe, 2023

⦁ Wednesday – Tim Burton, Netflix 2021

⦁ The Saint - Ernie Barbarash 2017

⦁ A princess for Christmas – Michael Damian 2011

⦁ The dark is rising – David L Cunningham, 2007

⦁ Dracula – Copolla 1992

⦁ Pentru Patrie – Sergiu Nicolaescu 1977

⦁ Totul se plateste – Mircea Moldovan 1987

Palatul a fost construit în 1845

Istoria Domeniului Stirbey Vodă începe în secolul al XVIII-lea. În 1845, are loc un schimb de moșii între Mănăstirea Radu Vodă și marele vornic Barbu Constantin Știrbey, iar teritoriul de la Buftea-Flamânzeni intră sub stăpânirea acestuia.

În 1850, Barbu Dimitrie Știrbey, domnitor al Țării Românesti, frate cu Gheorghe Bibescu, fost domn al Țării Românești între 1842-1848, începe construcția Palatului de la Buftea cu o cula, prevăzută cu doua tuneluri de ieșire în caz de primejdie. Urmașii domnitorului au adăugat două etaje și au adus o serie de modificări importante, în ton cu arhitectura acelor ani.

Actualul palat a fost ridicat in anul 1864 de Alexandru Știrbey, în mijlocul unui parc cu arbori seculari. Clădirea, cu arhitectură sobra, și-a păstrat de-a lungul timpului fațada cu ancadramente de piatră, cu motive decorative simple.

Locul preferat al Reginei Maria

Alături de palat, în 1891 a fost construită capela familiei – Sfânta Treime, într-un stil eclectic (mix de neoromânesc, neobizantin, cu mici influențe neogotice), după proiectul arhitectului austriac baron Theophil von Hansen, cu altar și gropniță, în care se găsesc mormintele domnitorului Barbu Dimitrie Stirbey Voievod, al prințului Barbu Alexandru Stirbey și ale rudelor acestora. Din pictura executata în 1890 in stilul lui Gheorghe Tattarescu, au mai rămas doar fragmente din pictura Maica Domnului cu Isus în brațe, restul picturilor fiind pierdute.

Capela Știrbey era locul preferat al Reginei Maria din domeniul de la Buftea; și Martha Bibescu venea aici să se roage.

Refugiu pentru familia regală

În Palatul Stirbey s-a născut, la 4 noiembrie 1872, prințul Barbu Alexandru Știrbey, nepotul domnitorului. Prințul, spre deosebire de bunicul și tatăl său, importanți oameni politici, se va dedica inițial activităților economice, fiind o fire dinamică, deschisă la nou, în agricultură și industrie. A fost căsătorit cu Nadejda Bibescu, verișoara sa de gradul II, cu care a avut patru fiice.

În anul 1913, regele Carol I îl numește pe Barbu Știrbey administrator al Domeniilor Coroanei Regale. Devenit rege, Ferdinand îl va lua consilier personal pe Știrbey. A înființat lângă parcul palatului o fabrică de conserve, o pepinieră de viță americană, o lăptărie, o moară, iar în 1902 o fabrica de vată și pansamente. A fost cel dintâi care a introdus în Vechiul Regat cultura bumbacului și a orezului. Prințul Știrbey era posesorul uneia dintre cele mai fabuloase și mai diverse averi din România.

În 1916, în Primul Război Mondial, palatul a devenit loc de refugiu pentru Regina Maria împreună cu cinci dintre cei șase copii ai săi. Reginei îi plăcea să călărească în pădurea domeniului și să se plimbe cu copiii.

În 1917, într-un București ocupat de armata germană, Palatul a fost rechiziționat de armată iar Mareșalul August von Mackensen, comandantul armatelor germane din România și Bulgaria și-a stabilit aici reședința. La 5 martie 1918, România și Puterile Centrale încheie aici Pacea de la Buftea, prin care România pierdea Dobrogea și versanții Carpaților.

Castelul de apă, realizat după proiectele lui Anghel Saligny

Castelul de apă a fost realizat în anii 1920, după proiectele arhitectului Anghel Saligny, pentru înmagazinarea apei necesare domeniului familiei Știrbey și a fabricilor adiacente ( Fabrica de Conserve, Fabrica de Vata, Moara). Castelul are o arhitectură specifică vremii sale, fiind decorat cu elemente clasicizante, ce fac dintr-o construcție cu funcțiune strict utilitară, un obiect de interes arhitectural.

La puțin timp după moartea tragică, în circumstanțe bizare, a prințului Știrbey în 1946, întregul domeniu a fost expropriat și preluat de Gospodaria Partidului Comunist.

Prințul Știrbey a fost înmormântat alături de bunicul său, domnitorul Barbu Știrbey, în Capela „Sfânta Treime” de pe malul Lacului Buftea.

Tot la Palatul Știrbey de la Buftea, Hrusciov a semnat în 1964 documentele legate de retragerea trupelor sovietice de pe teritoriul României.

Parcul și grădinile din jurul Palatului Stirbey sunt un punct de atracție cheie al domeniului. Aceste terenuri frumos amenajate includ o combinație de grădini formale, alei liniștite și vegetație. Grădinile nu sunt doar plăcute din punct de vedere estetic, ci au și o semnificație istorică, reflectând gustul și stilul epocii în care au fost proiectate.

Regina Maria, care a fost oaspete de onoare de foarte multe ori are, poate, cea mai caldă descriere (sentimentală) a proprietăţii:

„Buftea era un domeniu foarte bine orânduit, aproape de tot de Bucureşti, iar prinţul Ştirbey croise în pădure lungi alei pe care le puteai goni în galop, pe un drum bătut, lungime de mai mulţi kilometri. (...) Am trăit, în sfârșit, un moment sublim pentru noi, când ne-am întors la Buftea neatinsă. Mi se părea că visez punând fiecare obiect la locul lui, apoi când totul a fost instalat, mi s-a părut că nu părăsisem niciodată locurile acestea atât de dragi, mă scăldam în bucuria de a fi acasă, bucuria de a mă fi întors acasă cu toți ai mei, veselia reînnoită în fiecare zi de a fi, de a respira parfumul florilor mele, de a-mi primi prietenii în draga mea casă, era prea frumos, atât mi-am dorit să văd cum vine primăvara la Buftea” Extras din memoriile Nadejei Știrbey din data de 12 februarie 1919 preluat din cartea ‘Jurnal de prințesă – Nadeja Stirbey 1916-1919‘, apărută la Editura Istoria Artei.

CITEȘTE ȘI: Locul din România care seamănă izbitor cu Maldive! Apa este turcoaz, iar plaja are un nisip fin. De câți bani ai nevoie pentru un concediu aici / FOTO