Se poate trăi din actorie! Aylin Cadîr ştie secretul: „Dacă-ţi dedici viaţa teatrului în totalitate...”
Publicat pe 14.03.2014 la 23:59 Actualizat pe 15.03.2014 la 00:05
Actorii români, duc un trai decent, iar unii chiar se luptă cu cheltuielile de pe o zi pe alta. Este cazul, în special, al celor tineri, care sunt nevoiţi să accepte mai multe proiecte și colaborări ca să poată trăi. Ei nu au un salariu fix, ci sunt plătiţi la spectacol. „Boemia vine în locul banilor!”
Actorii români, duc un trai decent, iar unii chiar se luptă cu cheltuielile de pe o zi pe alta. Este cazul, în special, al celor tineri, care sunt nevoiţi să accepte mai multe proiecte și colaborări ca să poată trăi. Ei nu au un salariu fix, ci sunt plătiţi la spectacol. „Boemia vine în locul banilor!”
Tinerii actori români duc o viaţă frumoasă, boemă, plină de aventură şi nou, dar la sfârşit de lună, când îşi numără banii, parcă nu mai e totul aşa roz. Asta pentru că, sunt plătiţi sau, mai bine zis, nu sunt plătiţi pe măsura eforturilor depuse. Este cazul tuturor. Nu sunt angazaţi permanenţi ai unui teatru, joacă în sistem de colaborare şi sunt plătiţi la proiect. Şi ca să poată strânge măcar un salariu, tinerii sunt obligaţi să colaboreze cu mai multe instituţii şi muncesc de dimineaţă până...noaptea, de multe ori, şi douăsprezece ore pe zi.
“Trebuie să munceşti foarte mult, ca să îţi asigur un trai cât de cât decent. Pe de altă parte este o viaţă frumoasă, boemă, dacă vrei...şi boemia vine în locul banilor. Trebuie să fii fparte implicat în ceea ce faci, în tot ceea ce înseamnă munca teatrală, să cunoşti mulţi oameni, chiar şi să ieşi cu ei la o bere sau cafea. Trebuie să fii foarte foarte bun în ceea ce faci. Pentru că aşa îţi vin şi proiectele. Cei care sunt excepţionali pot câştiga mai mult decât decent. Actorii mari îţi permit, noi...nu”, a declarat Aylin, tânăra actriţă colaboratoare a Teatrului Bulandra.
Chiar şi aşa, pentru Aylin, care, în această perioadă, o pune în scena de la Bulandra pe „Maitreyi, la şaisprezece ani”, teatrul reprezintă totul şi nu se dă înapoi de la muncă. Speră, însă ca, într-o zi, va ajunge acolo unde-şi doreşte, fără să mai fie nevoită să accepte colaborări pe bandă rulabtă pentru a nu muri de foame.
Articolul continuă după recomandări
“Eu fac parte din noua generaţie de actori şi cu toţii suntem colaboratori. Este foarte greu să fii angajatul unui teatru. Aşa suntem toţi, plătiţi la proiect. Din păcate, şcoala noastră ne învaţă doar actorie, nu şi cum să ne punem în valoare talentul. Ne învaţă meserie, nu să şi construim un produs din ceea ce suntem şi să ne facem cunoscuţi. Asta este marea greşeală în lumea actoricească de la noi. Dar sunt actori care au învăţat asta din timp şi acum trăiesc foarte bine”, a completat Aylin.
