VIDEO / Îl omoară dorul! Un bărbat plânge cu lacrimi amare după soţia şi fiica lui, dispărute fără urmă
Publicat pe 28.03.2017 la 17:38 Actualizat pe 28.03.2017 la 17:53
Simte că îi fuge pământul de sub picioare de când nu mai ştie nimic despre fiica lui. E blestemul pe care un tată abia îl mai poate duce. Bolnav, copleşit de amar şi de griji, Dan Ghiurcă îşi imploră iubita să se întoarcă acasă împreuna cu fetiţa lor.
Dan Ghiurcă
captură video - Acces Direct
Urmărește SpyNews pe DiscoverSimte că îi fuge pământul de sub picioare de când nu mai ştie nimic despre fiica lui. E blestemul pe care un tată abia îl mai poate duce. Bolnav, copleşit de amar şi de griji, Dan Ghiurcă îşi imploră iubita să se întoarcă acasă împreuna cu fetiţa lor.
Se teme că ar putea părăsi lumea asta fără să-şi mai strângă, măcar o dată, în braţe copila.
"Mă rog la Dumnezeu să vină acasă. Nu mai pot. Nu mai pot, Andreea! E casa pustie fără voi. Mă scol dimineaţa să te duc la şcoală şi nu eşti în casă, nu eşti! Mi-a zis că n-o să mai văd fata niciodată. A plecat marţi dimineaţă spunând că duce fata la şcoală şi dusă a fost", spunea plângând, Dan Ghiurcă.
Articolul continuă după recomandări
"Am fost prost de gură, recunosc. Nu am fost beţiv. E viaţa mea, dacă vor veni înapoi... (...) 8 ani are fetiţa. Noi am mai avut certuri. Ea a lucrat. Eu mi-am dorit o fetiţă foarte mult. Andreea a fost născută la 6 luni jumate, aveam un kilogram, S-a născut cu probleme de vorbire. Are o întârziere de vorbire. Acum e mai bine. Mă macină treaba asta. Nu ştiu unde este. Nu răspunde la telefon. Fata e pe numele ei. Ea nu a fost divorţată de primul soţ", a adăugat bărbatul.
"Îi e dor de tatăl ei Andreei. Îl vede la televizor. O să se obişnuiască. Eu nu pot să îl ajut cu nimic. Nu te mai milogii! A avut destule şanse. I-am spus de multe ori să închidă gura. Este fetiţă, el vorbeşte la fel cum vorbeşte cu băieţii lui. El nu vorbeşte o vorbă frumoasă în casă, să avem o comunicare de familie. El jigneşte", a spus Maricica, mama fetiţei lui Dan Ghiurcă.
Andreea era comoara lui, iar acum e singurul motiv pentru care trăieşte şi pentru care încă mai încearcă să lupte, să îndure tot calvarul şi să se roage. Se roagă să vină înapoi acasă feţiţa lui! Îi e teamă că, din princina bolii, ar putea închide ochii pentru totdeauna şi că va rămâne cu sufletul neîmpăcat. Fără să îi mai vadă ochii fetiţei lui şi fără să o mai strângă odată în braţe.
R.P.
