Am intrat în cabina lui Nae Lăzărescu de la Teatrul de Comedie! Natinse, lucrurile actorului par să-l aştepte...
Publicat pe 20.12.2013 la 00:05 Actualizat pe 21.12.2013 la 13:05
Mai bine de 30 de ani, Nae Lăzărescu a slujit cu cinste şi dragoste scena Teatrului de Revistă Constantin Tănase, a doua lui casă. Avea un colţişor al lui, unde-şi compunea textele pline de haz, repeta replicile şi improviza cele mai haioase cuplete. Nu-l deranja nimeni şi nu intra nimeni în intimitatea lui, până azi!
Galerie (5)
cabina lui Nae Lazarescu
Mai bine de 30 de ani, Nae Lăzărescu a slujit cu cinste şi dragoste scena Teatrului de Revistă Constantin Tănase, a doua lui casă. Avea un colţişor al lui, unde-şi compunea textele pline de haz, repeta replicile şi improviza cele mai haioase cuplete. Nu-l deranja nimeni şi nu intra nimeni în intimitatea lui, până azi!
Deşi îşi dorea de mic să facă teatru şi să aducă oamenilor zâmbetul pe buze, tânărul actor şi-a început timid cariera, urcând pe scenă uşor stângaci şi emoţionat în faţa stăpânului public. Treptat, şi-a învins timiditatea, s-a apucat de scris texte, a compus cuplete şi a devenit unul dintre cei mai indrăgiţi actori. La scurt timp l-a întâlnit pe Vasile Muraru, un actor debutant, pe care l-a învăţat tot ce ştia şi care, mai apoi, avea să-i devină partener de scenă, prieten şi coleg. Au trecut mai bine de 30 de ani de atunci, timp în care maestrul Lăzărescu a făcut să râdă până lacrimi generaţii întregi, a fost nelipsit din programele de Revelion, iar pentru toate acestea a fost răsplătit cu ropote de aplauze şi admiraţie.
Azi, după ani de muncă şi devotament pe scena de la „Tănase”, cabina maestrului Lăzărescu, în care şi-a petrecut mai bine de jumătate din viaţă, s-a transformat într-un adevărat altar, unde troneşte tristeţea şi durerea unei mari pierderi. Deşi uşa este larg deschisă, nimeni n-a intrat în cameră, iar lucrurile au rămas exact aşa cum au fost lăsate de la ultimul spectacol susţinut de Nae Lăzărescu. În plus, pe toaleta îndrăgitului actor, colegii i-au aşezat un tablou, un buchet de flori, o lumânare, în semn că nu va fi uitat niciodată, şi un bilet care exprimă mai mult decât o mie de cuvinte.
„ N-ai mai aşteptat Anul Nou
Te-am strigat la catalog...
Îmi pare rău,
Facă-se voia Ta şi a Lui şi mergi
în Lumină, într-un Teatru Nou”
Articolul continuă după recomandări
Pantofii, costumele de scenă, pălăriile colorate şi haioase pe care artistul le-a folosit în sutele de spectacole, de-a lungul vremii, aşteaptă, parcă, la locul lor din dulap, să fie din nou îmbrăcate şi scoase în faţa publicului. Până şi listele cu spectacole şi timpul alocat fiecărui artist au rămas naetinse, deasupra oglinzii. Din păcate, însă, cortina nu se va mai trage pentru Nae Lăzărescu, dar va rămâne viu, în sufletele colegilor şi celor care l-au admirat, prin dragostea cu care şi-a slujit scena.
