Am intrat în cabina lui Nae Lăzărescu de la Teatrul de Comedie! Natinse, lucrurile actorului par să-l aştepte...

Mai bine de 30 de ani, Nae Lăzărescu a slujit cu cinste şi dragoste scena Teatrului de Revistă Constantin Tănase, a doua lui casă. Avea un colţişor al lui, unde-şi compunea textele pline de haz, repeta replicile şi improviza cele mai haioase cuplete. Nu-l deranja nimeni şi nu intra nimeni în intimitatea lui, până azi!


Deşi îşi dorea de mic să facă teatru şi să aducă oamenilor zâmbetul pe buze, tânărul actor şi-a început timid cariera, urcând pe scenă uşor stângaci şi emoţionat în faţa stăpânului public. Treptat, şi-a învins timiditatea, s-a apucat de scris texte, a compus cuplete şi a devenit unul dintre cei mai indrăgiţi actori. La scurt timp l-a întâlnit pe Vasile Muraru, un actor debutant, pe care l-a învăţat tot ce ştia şi care, mai apoi, avea să-i devină partener de scenă, prieten şi coleg. Au trecut mai bine de 30 de ani de atunci, timp în care maestrul Lăzărescu a făcut să râdă până lacrimi generaţii întregi, a fost nelipsit din programele de Revelion, iar pentru toate acestea a fost răsplătit cu ropote de aplauze şi admiraţie.

Azi, după ani de muncă şi devotament pe scena de la „Tănase”, cabina maestrului Lăzărescu, în care şi-a petrecut mai bine de jumătate din viaţă, s-a transformat într-un adevărat altar, unde troneşte tristeţea şi durerea unei mari pierderi. Deşi uşa este larg deschisă, nimeni n-a intrat în cameră, iar lucrurile au rămas exact aşa cum au fost lăsate de la ultimul spectacol susţinut de Nae Lăzărescu. În plus, pe toaleta îndrăgitului actor, colegii i-au aşezat un tablou, un buchet de flori, o lumânare, în semn că nu va fi uitat niciodată, şi un bilet care exprimă mai mult decât o mie de cuvinte.
„ N-ai mai aşteptat Anul Nou
Te-am strigat la catalog...
Îmi pare rău,
Facă-se voia Ta şi a Lui şi mergi
în Lumină, într-un Teatru Nou”