Adina Buzatu a făcut o manevră neaşteptată, ca să-i fenteze pe procurori! Declaraţii exclusive
Publicat pe 29.09.2016 la 23:59 Actualizat pe 29.09.2016 la 23:58
Suspectată de mai bine de patru ani de evaziune fiscală, Adina Buzatu a recurs la o manevră incredibilă, pentru a-i fenta pe anchetatori.
Suspectată de mai bine de patru ani de evaziune fiscală, Adina Buzatu a recurs la o manevră incredibilă, pentru a-i fenta pe anchetatori.
Adina Buzatu, care a fost escortată, ieri, la Direcţia Naţională Anticorupţie, pentru a da explicaţii într-un dosar de evaziune fiscală, a reuşit să stea departe de puşcărie datorită unor jonglerii financiare. În timp ce, culmea, era suspectată de faptele grave, stilista a înfiinţat mai multe firme fantomă, în conturile cărora a virat peste 800.000 de euro, din patrimoniul firmei pe care o administra la vedere. Una dintre societăţile pe care Adina Buzatu conduce din umbră a fost înfiinţată în 2014, având sediul într-un apartament al unui bloc situat pe Str. Theodor Aman din Capitală. Pentru a-i induce în eroare pe cei care ar fi vrut să verifice societatea respectivă, Adina Buzatu a furnizat date false la Ministerul de Finanţe, lucru ieşit la iveală ieri, după ce reporterii SPYNEWS au telefonat la numărul indicat de stilistă în documentele oficiale. "Nu cunosc nicio doamnă Buzatu şi nu am nicio legătură cu firma pe care aţi menţionat-o. Efectiv, nu ştiu cum a ajuns numărul meu la datele de contact ale firmei respective. Am numărul acesta de câţiva ani şi nu ştiam că apare la datele de contact ale unei firme", a explicat posesoarea numărului indicat de Adina Buzatu.
"Gaură" de 37 de milioane
Potrivit unui comunicat al Poliţiei Române, prejudiciul adus bugetului de stat de stilista Buzatu este uriaş. "Din cercetări a reieşit că, în perioada 2012 - 2014, persoanele bănuite ar fi creat un circuit fiscal fictiv, în vederea reducerii bazei de impozitare a sumelor datorate bugetului de stat. În fapt, persoanele în cauză, prin intermediul a 20 de societăţi comerciale, ar fi efectuat operaţiuni bancare (retrageri de numerar) pentru acte comerciale care nu ar fi avut loc în realitate. În baza facturilor emise de firmele ”fantomă”, bugetul de stat a fost prejudiciat cu 37.950.712 lei, constând în impozit pe profit neconstituit şi T.V.A. dedusă în mod ilegal", se arată în comunicat.