Acuzat oficial de crime împotriva umanităţii, Ion Iliescu îşi târăşte la tribunal şi nevasta, într-un alt dosar, redeschis recent.
Zilele trecute, magistraţii Tribunalului Ilfov au redeschis un dosar din 2012, în care Ion Iliescu este acuzat, alături de alte persoane, de măsluirea unui document. Reclamantul, un anume Mihai Bantaş, a cerut ca, alături de fostul preşedinte, să fie adusă în faţa instanţei şi soţia acestuia, pentru a da explicaţii şi a se demonstra că actul respectiv trebuie anulat.
Acest proces este, însă, un mizilic, pe lângă acuzaţiile pe care i le-au adus, săptămâna trecută, procuorii militari lui Ion Iliescu. Conform unui comunicat de presă, în cauza cunoscută generic sub denumirea „Mineriada 13 – 15 iunie 1990”, "procurori militari ai Secţiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au dispus, prin ordonanța din data de 23 decembrie 2016, punerea în mişcare a acţiunii penale, sub aspectul săvârşirii de infracțiuni contra umanității, prev. de art. 439 alin. 1, lit a, g și j din Codul penal, cu aplicarea art. 5 din Codul penal, faţă de inculpaţii:
- ILIESCU ION, la data săvârșirii faptelor, președinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Națională și președinte ales al României;
- ROMAN PETRE, la data săvârșirii faptelor, prim-ministru al Guvernului interimar al României;
- VOICULESCU GELU VOICAN, la data săvârșirii faptelor, viceprim-ministru al guvernului interimar al României;
- NICOLAE DUMITRU, la data săvârșirii faptelor, prim-vicepreședinte al Frontului Salvării Naționale;
- MĂGUREANU VIRGIL, la data săvârșirii faptelor, director al Serviciului Român de Informații;
- general (rez.) FLORESCU MUGUREL CRISTIAN, la data săvârșirii faptelor, adjunct al procurorului general al României și șef al Direcției Procuraturilor Militare".
Conform procurorilor, "în perioada 11 – 15 iunie 1990, inculpaţii au decis, organizat și coordonat un atac generalizat și sistematic, lansat împotriva unei populații civile, respectiv împotriva manifestanților din Piața Universității din București, precum și a populației municipiului București, atac în care au implicat participarea forțelor armate ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naționale, Serviciului Român de Informații, precum și a unui număr de peste zece mii de mineri și alți muncitori din mai multe zone ale țării, atac ce a avut următoarele consecințe:
1. uciderea prin împușcare a 4 persoane şi rănirea prin împușcare a 3 persoane, fapte ce constituie 7 acte materiale ale infracțiunii în forma prev. de art. 439, alin. 1, lit. a din C.p.;
2. vătămarea integrității fizice sau psihice a unui număr total de 1269 de persoane, fapte ce constituie tot atâtea acte materiale ale infracțiunii în forma prev. de art. 439, alin. 1, lit. g din C.p.;
3. privarea de dreptul fundamental la libertate, pe motive de ordin politic, a unui număr total de 1242 de persoane, fapte ce constituie tot atâtea acte materiale ale infracțiunii în forma prev. de art. 439, alin. 1, lit. j din C.p."