Sfântul Ioan Botezătorul aduce bunăstare în casele oamenilor. Ce ai voie să faci şi nu în această zi de mare sărbătoare
Publicat pe 24.06.2015 la 09:10 Actualizat pe 24.06.2015 la 10:40
Nasterea Sfântului Ioan Botezatorul este prăznuită pe 24 iunie. Această sărbătoare este cunoscută în popor şi sub denumirea de Sânziene sau Drăgaica. Tot azi se sărbătoresc şi Sânzienele, care dacă nu este respectată poate aduce multe necazuri, spun bătrânii din popor.
Nasterea Sfântului Ioan Botezatorul este prăznuită pe 24 iunie. Această sărbătoare este cunoscută în popor şi sub denumirea de Sânziene sau Drăgaica. Tot azi se sărbătoresc şi Sânzienele, care dacă nu este respectată poate aduce multe necazuri, spun bătrânii din popor.
Sfântul Ioan Botezătorul este ultimul dintre prorocii Legii Vechi, acela care a unit Vechiul Testament cu Noul Testament, învrednicindu-se să boteze cu apă pe Iisus, Mesia cel așteptat.
Însuși Mântuitorul Hristos a spus despre Ioan: "Adevărat zic vouă: Nu s-a ridicat între cei născuți din femei unul mai mare decât Ioan Botezătorul" (Matei 11;11). Pentru că între sfinții și cei aleși ai lui Dumnezeu, Sfântul Proroc Ioan Botezătorul se deosebește în sfințenie și cinste.
Așa cum este arătat în Sfânta Scriptură, nașterea sa a stat sub semnul unei minuni, căci a venit pe lume din părinți mai înainte neroditori, preotul Zaharia și Elisabeta. După rugăciuni stăruitoare înălțate la Dumnezeu pentru a putea avea un fiu, dorința le-a fost îndeplinită într-un mod deosebit.
Vestea nașterii Sfântul Proroc și Botezător Ioan s-a făcut prin mijlocirea Arhanghelului Gavriil, care s-a arătat preotului Zaharia pe când acesta slujea la Templu. Pentru că nu a crezut cuvintele celui trimis de Dumnezeu, Zaharia a fost pedepsit prin neputința de a vorbi până la nașterea pruncului când, revenindu-i glasul, a rostit și numele celui nou-născut.
Sărbătoarea Nașterii Sfântului Proroc Ioan Botezătorul a fost atestată încă din secolele IV-V, luând locul vechilor sărbători păgâne cu caracter agricol sau naturist din perioada solstițiului de vară.
Tradiţii de Sânziene
Sărbătoarea populară de Sânziene sau Drăgaica, celebrată în fiecare an la 24 iunie, este una dintre cele mai cunoscute și îndrăgite serbări câmpenești prilejuite de solstițiul de vară, care marchează mijlocul verii agrare.
Sărbătoarea este una a iubirii și a fertilității și este dedicată Sânzienelor sau Drăgaicelor, personaje mitice nocturne, care apar în cete, de obicei în număr impar, cântă și dansează pe câmpuri în noaptea premergătoare zilei Sfântului Ioan Botezătorul, respectiv în noaptea de 23 spre 24 iunie. Potrivit credinței populare, în această noapte, cerurile se deschid, iar Sânzienele încep să danseze, această sărbătoare fiind una a Soarelui, a dragostei, dar și a poftei de viață. De altfel, Sânzienele își au originea într-un străvechi cult solar, dar în prezent sunt asociate sărbătorii creștine a Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul și a Aducerii Moaștelor Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava, potrivit crestinortodox.ro.
Denumirea provine, cel mai probabil, de la zeița silvestră Santa Diana, dar Sânzienelor li se mai spune Frumoasele, Zânele sau Drăgaicele. În mitologia română, sunt cunoscute și sub alte denumiri, precum: Dânse, Vâlve, Iezme, Irodiade, Nagode, Vântoase, Zâne, Domnițe, Măiastre, Împărătesele Văzduhului și încă multe altele, în funcție de regiune.
În credința populară, floarea de Sânziană are nenumărate proprietăți magice. Din spicele de grâu și din alte șapte plante diferite, cum ar fi pelin, verbină, busuioc, sunătoare, ferigă, soc, cicoare, salcie și neapărat florile de Sânziană, fetele tinere împletesc cununi, pe care le poartă pe cap în dansul denumit Jocul Drăgaicei, reprezentând zeița agrară. Cununile sunt păstrate până în anul următor, agățate la ușa de intrare a casei, la ferestre, la stâlpii porților, la pietrele de hotar și pe crucile mormintelor, cu semnificația de a apăra oamenii, animalele și recolta de forțele nefaste, malefice, de stihiile naturii — grindină, inundație, furtună etc. De asemenea, ele pot fi aruncate pe casă sau pe șură și, în funcție dacă rămân sau nu pe acoperiș, anul care va urma va fi bun sau rău, tinerii se vor căsători cu persoana iubită sau nu, recolta va fi bună sau proastă, locuitorii casei vor fi sănătoși sau bolnavi, vor avea noroc sau ghinion, etc.
Fetele obișnuiau să strângă flori de Sânziene pentru a le pune sub pernă în noaptea dinaintea sărbătorii, pentru a-și visa ursitul. În unele zone, însă, fetele își făceau cununi din aceste flori, pe care le lăsau în noaptea respectivă în grădină. Dacă le găseau dimineața pline de rouă, era semn sigur de măritiș, notează crestinortodox.ro. În zorii zilei, băieții își pun și ei flori de Sânziene la pălării, se adună în cete și bat satele în lung și-n lat.
Sărbători 24 iunie
Ortodoxe
Nașterea Sf. Proroc Ioan Botezătorul (Sânzienele sau Drăgaica); Aducerea moaștelor Sf. Mare Mc. Ioan cel Nou de la Suceava; Sf. Ier. Niceta de Remesiana (Dezlegare la pește)
Greco-catolice
Nașterea Sf. Ioan Botezătorul (Sânzienele)
Romano-catolice
Nașterea Sf. Ioan Botezătorul
Nașterea Sfântului Proroc Ioan Botezătorul este sărbătorită de Biserica Ortodoxă la 24 iunie.
Citeşte şi:
Acest compus ucide CANCERUL în mai puţin de o ORĂ! Cum este posibil
L.C