După al Doilea Război Mondial, când au apărut sobe noi şi problema cu funinginea nu mai exista, au cam dispărut şi desenele, căci nu-şi mai aveau rostul, dar o femeie pe nume Felicja Curylowa a luat tradiţia asta în serios. Şi-a decorat casa atât la interior, cât şi la exterior. Dacă pe vremuri vopseaua era maro şi era făcută din grăsimi şi pământ, de data asta s-au folosit vopsele în culori vii. Femeia care şi-a folosit talentul şi imaginaţia pentru a crea ceva într-un stil propriu şi-a descoperit astfel meseria: pictor tradiţional.

Înainte de sărbătoarea catolică Corpus Christi, care are loc la 60 de zile după Paşte, tot satul îşi decorează casele cu flori.

Şi florile au apărut nu doar la interior, ci şi pe pereţii caselor, pe fântâni, pe porţi, pe podul din sat, pe căsuţele pentru câini, pe coteţe, pe pavaje, pe grajduri, peste tot!

Chiar dacă la început numai femeile se ocupau de asta, acum există bărbaţi pictori care trăiesc din meseria asta. Decorează şi obiecte de ceramică, pielărie, orice le cade în mână.

Foarte multă lume vine în satul Zalipie numai ca să se convingă de faptul că aşa minunăţii chiar există pe lumea asta.