Casa de pe bancnota de 200 de lei este reală. Unde se găsește și ce destin a avut
De Oana Vacarusi.
Publicat pe 02.08.2022 la 10:28
Actualizat pe 02.08.2022 la 10:28
Fiecare bancnotă românească are povestea ei. În ultima perioadă, mai ales pe rețelele de socializare, tot mai multe persoane încearcă să găsească exact construcția de pe bancnota de 200 de lei. Se pare că și această casă, ca și cea de pe banconta de 10 lei, este reală și a fost descoperită la Muzeul Astra din Sibiu.
Galerie (2)
Casa de pe bancnota de 200
spynews
- Casa de pe bancnota de 200 de lei este reală
- Unde se găsește și ce destin a avut
Bancnota de 200 lei, aflată în prezent în circulaţie, este pe o parte, un simbol despre Lucian Blaga, și pe partea opusă, o construcție tradițională românească, iar în partea stângă, statuia Gânditorului de la Hamangia.
Casa de pe bancnota de 200 de lei este reală
În imaginile care circulă pe rețelele de socializare, se poate observa cu ușurință asemănarea izbitoare a unei case din Muzeul Astra din Sibiu cu cea imprimată pe bancnota de 200 de lei.
Articolul continuă după recomandări
Construcția veche, tradițională, cu moara de apă, care, așa cum spuneam se află la Muzeul Astra din Sibiu, a devenit un punct de atracție important, astfel, toți cei care ajung acolo, se fotografiază cu banconta de 200 de lei și cu această casă.
Despre bancnota de 200 de lei
România este singura țară din Uniunea Europeană ale cărei bancnote sunt fabricate dintr-un polimer special (plastic), ce le face extrem de greu de falisificat. Banca Naţională a României, prin Direcţia Emisiune, Tezaur şi Casierie este cea care propune Consiliului de Administraţie al BNR, pe lângă macheta bancnotei, şi o personalitate românească. Ulterior, consiliul, în frunte cu guvernatorul, este cel care decide forma finală a bancnotei. Astfel, pentru bancnota de 200 de lei a fost ales poetul Lucian Blaga. Această bancnotă a fost pusă în circulație pe data de 1 decembrie 2006.
Bancnota de 200 de lei este una deosebită, viu colorată, și prezintă, bineînţeles, portretul lui Lucian Blaga, dar și două poezii semnate de marele poet: Autoportret şi 9 mai 1895. Pentru că sunt mici pot fi cu greu citite de către cei care au ținut măcar o dată în mână o astfel de bancnotă.
Diferența față de celelalte bancnote o face contrastul. Paleta de culori accentuată, diversificată, iar portretul este mult mai evidenţiat decât în cazul celorlalte bancnote. În centru, deasupra tuturor elementelor, sunt aşezaţi trei maci roşii. Pe partea cealaltă, statuia Gânditorului de la Hamangia, situat în partea stângă, singur. De lângă el pornește un curcubeu. Acest curcubeu se sfârşeşte în centrul roţii de moară, în partea din spate, iar în faţă, tot pe centrul roţii, se află o călimară.
