Cum încearcă să „evadeze” milionarul arestat pentru escrocherii cu mașini de lux | Probleme complicate

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

• Unul dintre milionarii acuzați de evaziune vrea afară
• Andreas Brăcaci a cerut o permisie
• Afaceristul nu mai suportă arestul la domiciliu

Andreas Brăcaci, unul dintre milionarii acuzați de evaziune, prin vânzarea unor mașini de lux, a cerut judecătorilor să fie lăsat să iasă din arestul la domiciliu, „evadarea” fiind necesară pentru rezolvarea unor probleme personale.
Recent, judecătorii au decis plasarea în arest la domiciliu a afaceriștilor Gabriel Hăulică, Gigel Brăcaci, Andreas Brăcaci, Gabriel Necoară și Dorel Butcovan, în timp ce Elena Beleca, Florin Brînză și Raul Bogdan Butcovan au fost plasați sub control judiciar de procurorii DNA. Toți cei 8 inculpați sunt acuzați de evaziune fiscală și/sau complicitate la evaziune.
DNA a pus sechestru pe 50 de mașini de lux, peste 440.000 de euro (bani găsiți la perchezii în euro, dolari, lei și lire sterline) și imobile în valoare de 31 milioane de lei. Inculpații sunt acuzați că au fraudat 18 milioane de euro din TVA.

DNA susține că mașini second-hand de lux cumpărate din UE erau revândute în România prin intermediul unul lanț de firme ”carusel” care efectuau tranzacții fictive pentru a diminua spre zero obligațiile fiscale la stat. Mai mult, aproximativ 23,5 de milioane de euro au fost scoase prin mii de tranzacții la ghișeu sau ATM din firmele acuzate de DNA că ar fi fraudat TVA în valoare de 18 milioane de euro în perioada ianuarie 2021 – decembrie 2024.
Procurorii DNA au descins în 9 județe, efectuând 47 de percheziții în București, Ilfov, Suceava, Iași, Arad, Cluj, Galați, Botoșani, Brașov și Vaslui. Mașinile second-hand tranzacționate erau de lux, între care Porsche, Lexus sau Lamborghini, și aveau puțini kilometri rulați.

Procurorii susțin că inculpații coordonau un lanț de firme-carusel, din care o parte aveau rolul de a revinde mașinile second-hand de lux, dar nu din considere economice, ci pentru a frauda TVA. Firmele cumpărau din state UE mașinile de lux care aveau puțini kilometri rulați și efectuau tranzacțiile în regim de taxare inversă, adică nu deduceau TVA, dar acesta se colecta la vânzarea pe teritoriul României.