De ce timpul pare să treacă tot mai repede pe măsură ce îmbătrânim. Explicația oamenilor de știință
De Oana Vacarusi.
Publicat pe 27.08.2026 la 17:09
Actualizat pe 27.08.2026 la 17:09
Ai senzația că, pe măsură ce înaintezi în vârstă, anii trec din ce în ce mai repede? Vacanțele parcă se termină imediat, lunile se succed cu o viteză incredibilă și ai impresia că abia a început anul și deja se apropie de final.
De ce timpul pare să treacă tot mai repede pe măsură ce îmbătrânim
AI
Urmărește SpyNews pe Discover- Ai senzația că timpul trece mai repede decât înainte?
- Oamenii de știință au o explicație
Fenomenul nu este doar o impresie despre care oamenii vorbesc pe rețelele sociale. Percepția subiectivă a timpului este studiată de psihologi și cercetători de ani întregi, iar memoria, rutina, atenția și experiențele noi par să joace roluri importante.
De ce timpul pare să treacă mai repede când îmbătrânim
Timpul măsurat de ceas nu se modifică odată cu vârsta, însă modul în care îl percepem poate fi diferit. Un studiu devenit reper în acest domeniu, realizat pe 499 de persoane cu vârste între 14 și 94 de ani, a arătat însă ceva mai nuanțat decât ideea populară potrivit căreia „timpul trece tot mai repede”. Pentru perioade relativ scurte, precum o săptămână, o lună sau chiar un an, diferențele dintre generații nu au fost atât de mari.
Articolul continuă după recomandări
În schimb, atunci când participanții s-au raportat la perioade lungi, precum ultimii zece ani, persoanele mai în vârstă au avut tendința să considere că timpul a trecut mai repede. Informația este prezentată și de Scientific American, care explică diferența importantă dintre felul în care simțim timpul în timp ce trăim o experiență și felul în care apreciem durata acelei perioade ulterior.
Ce legătură au amintirile cu senzația că timpul „zboară”
Una dintre explicațiile studiate are legătură cu memoria și cu noutatea experiențelor. Copilăria și adolescența sunt pline de premiere. Prima zi de școală, prima excursie, oameni pe care îi întâlnim pentru prima dată, locuri noi, experiențe și abilități noi. La maturitate, o parte mult mai mare din viață poate deveni predictibilă: același drum spre serviciu, aceleași sarcini, aceleași locuri și un program asemănător de la o săptămână la alta. Iar rutina poate influența felul în care ne amintim durata unei perioade. Un studiu publicat în www.pubmed.ncbi.nlm.nih.gov a comparat estimarea timpului în situații de rutină și în situații lipsite de rutină. Cercetătorii au constatat că, atunci când priveau retrospectiv, participanții își aminteau perioadele petrecute în activități de rutină ca fiind mai scurte. Cu alte cuvinte, zile foarte asemănătoare între ele pot lăsa mai puține repere distinctive în memorie, ceea ce poate contribui la senzația că o perioadă a trecut foarte repede.
Un studiu din 2026 aduce o explicație nouă
Cercetările recente complică însă teoria potrivit căreia totul s-ar explica pur și simplu prin numărul amintirilor. Un studiu publicat în 2026 în revista Memory & Cognition a analizat 120 de persoane cu vârste între 20 și 91 de ani. Cercetătorii au confirmat asocierea dintre înaintarea în vârstă și senzația că ultimul deceniu a trecut mai repede. Surpriza a apărut atunci când au analizat amintirile participanților. Numărul sau importanța amintirilor autobiografice nu au explicat direct percepția că timpul s-a comprimat. În schimb, o capacitate mai redusă de a codifica informații noi, evaluată prin teste de memorie, a fost asociată cu senzația unei treceri mai rapide a timpului odată cu vârsta. Rezultatele au fost publicate în 2026 și sunt disponibile prin Springer Nature și PubMed.
De ce copilăria ni se pare atât de lungă
Există și un motiv intuitiv pentru care, atunci când privim în urmă, copilăria poate părea enormă. În primii ani ai vieții întâlnim permanent lucruri noi. Creierul trebuie să acorde atenție unor informații și experiențe pe care încă nu le cunoaște. La maturitate, foarte multe activități devin familiare și automate. Specialiștii de la University of Virginia explică faptul că, odată cu vârsta, înțelegem mult mai bine lumea și știm deja căror lucruri trebuie să le acordăm atenție. Experiențele devin mai predictibile, există mai puțină noutate, iar acest lucru poate influența numărul amintirilor distinctive pe care le formăm. De aici poate apărea paradoxul: o săptămână plină de experiențe noi poate părea că trece foarte repede în timp ce o trăim, dar, atunci când ne uităm în urmă, poate părea mult mai „lungă” și bogată decât o săptămână în care am repetat aceeași rutină.
Putem face timpul să pară că trece mai încet?
Nu putem încetini timpul real, însă putem influența într-o anumită măsură felul în care îl percepem și, mai ales, cât de bogată ni se pare o perioadă atunci când privim în urmă.
Experiențele noi pot ajuta. Nu trebuie să fie neapărat schimbări spectaculoase. Un loc în care nu ai mai fost, învățarea unei abilități, o activitate diferită, întâlnirea unor oameni noi sau chiar schimbarea deliberată a rutinei pot crea repere suplimentare. Scientific American notează că experiențele noi sunt codificate diferit în memorie față de cele foarte familiare și că învățarea și explorarea unor locuri noi ne pot modifica percepția retrospectivă asupra timpului. Și atenția contează.
O analiză științifică asupra percepției timpului arată că judecarea duratei implică procese diferite în funcție de momentul în care o facem. Așadar, senzația că „anii zboară” odată cu înaintarea în vârstă este reală pentru mulți oameni, însă timpul nu se accelerează. Se schimbă modul în care îl trăim și, mai ales, modul în care creierul reconstruiește ulterior lunile și anii pe care i-am trăit. Iar una dintre cele mai interesante concluzii ale cercetărilor este și cea mai simplă: noutatea, atenția și experiențele care ies din rutină pot face viața să lase mai multe repere în memorie.
