Echinocțiu de primăvară 2025. Ce semnificație are și ce tradiții se respectă
De Oana Vacarusi.
Publicat pe 10.03.2025 la 21:59
Actualizat pe 10.03.2025 la 21:59
Potrivit calendarului gregorian, echinocțiul de primăvară din 2025 va marca sfârșitul iernii în emisfera nordică, fiind și prima zi de primăvară astronomică. Acesta va începe joi, 20 martie, la ora 11:01, ora României. În această zi, ziua și noaptea vor avea o durată egală, iar de atunci, durata zilei va începe să crească, aducând mai multă lumină și căldură.
Echinocțiu de primăvară 2025. Ce semnificație are și ce tradiții se respectă
Profimediaimages.ro
Urmărește SpyNews pe Discover- Echinocțiu de primăvară 2025 are loc pe 20 martie
- Ce semnificație are echinocțiu de primăvară
- Ce tradiții se respectă de echinocțiu de primăvară
Așadar, începând cu 20 martie 2025, ziua va începe să crească constant, în timp ce noaptea va deveni tot mai scurtă. Această schimbare va continua până la solstițiul de vară, care va avea loc pe 21 iunie 2025, momentul în care ziua va atinge cea mai lungă durată din an, iar noaptea cea mai scurtă.
Echinocțiu de primăvară 2025 are loc pe 20 martie
În această lună, odată cu echinocțiul de primăvară, durata zilei devine aproape egală cu cea a nopții în orice colț al lumii. Acesta este momentul în care, pe tot globul, ziua și noaptea se aliniază perfect.
Articolul continuă după recomandări
Echinocțiu de primăvară va avea loc pe 20 martie 2025, marcând trecerea la primăvară în emisfera nordică, în timp ce emisfera sudică intră în toamnă. Acest eveniment astronomic are loc de două ori pe an, când ziua și noaptea au o durată aproape egală pe întreg globul.
Fenomenul este atribuit înclinării axiale a Pământului de aproximativ 23,5 grade, care determină modul în care lumina soarelui este distribuită pe tot parcursul anului. Echinocțiul semnifică un punct în care planeta nu este nici înclinată spre Soare, nici departe de acesta, rezultând ore aproape egale de lumină și întuneric.
Semnificație culturală și observații istorice
Civilizațiile antice au urmărit mult timp echinocțiile, încorporându-le în ciclurile agricole și practicile culturale. Documentele istorice evidențiază faptul că structuri precum Angkor Wat din Cambodgia și El Castillo din Mexic au fost proiectate pentru a se alinia cu echinocțiile, demonstrând importanța acestora în astronomia timpurie.
Fenomenul continuă să aibă importanță în diferite tradiții, unele culturi observându-l ca un moment de reflecție și de tranziție sezonieră, scrie gadgets360.com.
Citește și: Eveniment astronomic spectaculos! Ultima super-Lună este vizibilă şi în România / VIDEO
