Evaluarea Națională 2026. Baremul la Limba și literatura română

Baremul conține răspunsurile considerate corecte pentru fiecare cerință, precum și modalitatea de acordare a punctelor.

În cazul subiectelor care presupun redactarea unor răspunsuri dezvoltate, evaluatorii țin cont atât de respectarea cerinței, cât și de exprimarea corectă, coerența ideilor și respectarea normelor de ortografie și punctuație.

Conform datelor oficiale transmise de edu.ro, baremul de rezolvare a exercițiilor arată în următorul mod:

SUBIECTUL I - A

1. Câte 1 punct pentru completarea spațiilor punctate cu informațiile cerute din textul 1 (toamnă, țestoasă/broască/broască-țestoasă).

Punctaj: 2 x 1 punct = 2 puncte

2. Încercuirea literei corespunzătoare răspunsului corect: b

Punctaj: 2 puncte

3. Încercuirea literei corespunzătoare răspunsului corect: c

Punctaj: 2 puncte

4. Încercuirea literei corespunzătoare răspunsului corect: d

Punctaj: 2 puncte

5. Câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect. Notarea a două variante de răspuns pentru un enunț - 0 puncte

Punctaj: 6 x 1 punct = 6 puncte

Textul 1

Vladimir locuiește în apropierea unei păduri. - Adevărat

Vladimir aduce în redacție un stârc cenușiu electrocutat. - Fals

Fotografia cu broasca-țestoasă apare în ziarul de duminică. - Adevărat

Textul 2

Casele din sat sunt înălțate pe niște stâlpi de lemn. - Adevărat

Tânărul culege doar patru nuci-de-cocos. - Fals

Wulf îi dă voie autoarei să rupă fructe din arborele-de-cacao. - Fals

6. Precizarea oricărei trăsături a tiparului textual narativ și ilustrarea acesteia cu o secvență relevantă din text.

Punctaj total: 6 puncte

precizarea trăsăturii - 2 puncte

ilustrarea cu o secvență - 2 puncte

respectarea normelor de punctuație și ortografie - 1 punct

încadrarea în numărul minim de enunțuri - 1 punct

7. Prezentarea unui element de conținut comun celor două texte.

Punctaj total: 6 puncte

precizarea elementului comun - 2 puncte

prezentarea din fiecare text - 2 x 1 punct = 2 puncte

respectarea normelor de exprimare, punctuație și ortografie - 1 punct

încadrarea în numărul minim de cuvinte - 1 punct

8. Justificarea răspunsului la întrebarea dată.

Punctaj total: 6 puncte

menționarea răspunsului - 1 punct

justificarea răspunsului - 1 punct

valorificarea textului - 2 puncte

respectarea normelor de exprimare - 1 punct

încadrarea în numărul de cuvinte - 1 punct

9. Asocierea fragmentului din „Mesteceni de hârtie” cu un alt text literar pe baza unei valori morale sau culturale comune.

Punctaj total: 6 puncte

identificarea valorii - 1 punct

precizarea titlului și autorului - 1 punct

prezentarea valorii în ambele texte - 2 puncte

exprimare corectă - 1 punct

încadrarea în numărul de cuvinte - 1 punct

SUBIECTUL I - B

1. Răspuns corect: c

Punctaj: 2 puncte

2. Răspuns corect: d

Punctaj: 2 puncte

3. Răspuns corect: d

Punctaj: 2 puncte

4. Răspuns corect: a

Punctaj: 2 puncte

5. Valorile morfologice:

„ia” - verb predicativ

„mele” - adjectiv pronominal posesiv

„un” - numeral cardinal

Punctaj: 6 puncte

6. propoziție negativă cu verbul „a spune” la mai-mult-ca-perfect, persoana a II-a singular

propoziție afirmativă cu substantivul „broască” în cazul genitiv

Punctaj: 6 puncte

7.Transcrierea a trei propoziții subordonate + precizarea felului acestora.

Punctaj: 6 puncte

8. Completarea enunțului cu formele corecte:

plăcea, Mariei, doar, aceea, călători, fiica

Punctaj: 6 puncte

SUBIECTUL AL II-LEA

Conținutul rezumatului - 12 puncte

formularea ideilor importante - 6 puncte

prezentarea în ordine logică - 2 puncte

respectarea regulilor rezumatului - 4 puncte

Redactarea rezumatului - 8 puncte

marcarea paragrafelor - 1 punct

coerența textului - 1 punct

proprietatea termenilor - 1 punct

corectitudine gramaticală - 1 punct

claritatea exprimării - 1 punct

ortografie - 1 punct

punctuație - 1 punct

respectarea regulilor generale - 1 punct

Subiectele de la prima probă a Evaluării Naționale 2026

Proba de Limba și literatura română este structurată în două secțiuni, prima dintre ele fiind evaluată cu un punctaj maxim de 70 de puncte.

În această parte, elevii au primit două texte la prima vedere, pe baza cărora au avut de rezolvat o serie de cerințe care au vizat noțiuni de gramatică, vocabular și analiză morfo-sintactică. În total, subiectul a inclus nouă cerințe.

Primul fragment a fost extras din volumul „Mesteaceni de hârtie”, semnat de Veronica D. Niculescu, iar al doilea text aparține scriitoarei Carmen Strungaru, fiind preluat din „Agutoki. Impresii de călătorie în Papua Noua Guinee”.

Textul 1

„Țestoasa o adusese la redacţie şeful tipografilor, într-o seară de toamnă. Zicea că o găsise pe
aleea din fața tipografiei, când dădea să se suie în mașină și să vină după ultimele pagini ale ziarului. Cum broasca părea derutată și nu se clintea nici îndemnată cu vârful pantofului, tipograful o luase şi-o adusese aici. [...] Vreo doi reporteri, ultimii rămași atât de târziu la serviciu, i-au adus de afară, din rondurile de la marginea drumului, iarbă și frunze, ba chiar și petale portocalii, de crăiță. Broasca i-a refuzat, trăgându-și în carapace capul pestriț. Reporterii s-au plictisit repede, șeful tipografiei a dispărut și el. Când să stingă lumina și să plece acasă, Vladimir s-a aplecat și a apucat cu două degete carapacea rece în care se ghemuia un trup viu. A dus țestoasa acasă și aşa a început totul. În zilele următoare, broasca a refuzat orice fel de legume și fructe şi a stat tot mai retrasă. Vladimir şi-a dat seama că, de fapt, era o țestoasă de apă și, prin urmare, carnivoră. A umplut o cădiță de plastic, a lăsat-o să plonjeze acolo şi i-a dat carne proaspătă, atent mărunțită. Țestoasa a prins viață. O vreme i-a mers bine aşa. Apoi, când s-a făcut tot mai frig, s-a retras într-un colț al sufrageriei şi a intrat în hibernare. Din când în când, Vladimir ridica perna îmbrăcată în pluș roșu cu care o acoperise și o privea. Când a venit primăvara și țestoasa a făcut iarăși ochi, i-a servit câteva mese zdravene, din bucățele de carne de pui și chiar de curcan, apoi a eliberat-o în pădure, pe malul iazului unde putea să trăiască o sută de ani fără să o mai deranjeze vreodată vreun om.Vladimir locuia aproape de pădure. [...]

Cum lucra doar după-amiezile, Vladimir îşi petrecea dimineţile fie în grădină, ascultând păsările,
răsfoind vreo carte așezat pe treptele casei, fie hoinărind prin acest petic verde din preajma casei. Știa și cu ochii închiși harta nescrisă a acestui ţinut, așa cum alții știu străzile şi cele mai întortocheate alei din cartierul în care-au crescut. Poteci bătătorite, dizolvându-se după o vreme pe sub tufe înalte, dispărând cu totul şi reapărând preschimbate mai departe, mult dincolo de locurile străbătute de cei câţiva rătăciți, subțiate acum, niște poteci fragile, greu de zărit, marcate de o singură pereche de pași, ai lui, dus și întors, primăvară, vară și toamnă. Povârnișuri şi văi, luminișuri, buturugi înnegrite de ploi, albite de timp, acoperite pe-o parte de mușchi, pe toate le știa nu ca un om născut în ultima casă de la marginea orașului, ci ca o sălbăticiune, ca o jivină venită pe lume aici, în măruntaiele pădurii, desprinsă direct din contorsiunile vreunei rădăcini acum patru decenii, o prelungire însuflețită a unui lemn viu sau uscat, crescând și hrănindu-se cu aceste forme, miresme, nuanțe și foșnete. Uneori poposea într-un asemenea loc, se așeza pe un ciot sau se culca direct pe pământ printre arbori, privind cerul printre ramuri înalte, minute în șir sau chiar ceasuri, contemplând jadul* coroanelor vara, haşurile în cărbune ale crengilor iarna. lată ce nu ştia nimeni despre corectorul de ziar Vladimir Pârvulescu”.

Veronica D. Niculescu - Mesteceni de hârtie

Textul 2

„Satul este așezat pe nisip, cu casele înșiruite de o parte și de alta a unui spațiu larg unde se
desfășoară, probabil, ceremoniile. De jur împrejur, cocotieri, palmieri de tot felul, arbori și arbuști plini de flori sau de fructe. Toate casele sunt înălțate pe stâlpi de lemn, ca niște locuinţe lacustre”, pereții și acoperișurile sunt făcute din împletituri de frunze de palmier, iar podeaua, din trunchiuri de bambus. [...] Mă uit la plante și ascult zgomotele pădurii, încercând, în același timp să nu-i fac pe ceilalți să mă aștepte (prea mult). La un moment dat, un tânăr se oprește în dreptul unui cocotier, îmbrățișează cu braţele și pulpele trunchiul și, din câteva mișcări, este sus, în vârf, răsucind coada nucii-de-cocos care cade cu un zgomot înfundat la picioarele noastre. Mai rupe încă patru bucăți, să avem toți ce bea, și apoi coboară de parcă ar fi fost în ascensor. la o nucă și o înfige în vârful unui băț gros și ascuţit la vârf, care exact asta aşteaptă, proptit cum este în pământ. Repetă mișcarea răsucind nuca și, din câteva mișcări precise, o descojește, iar la sfârșit îi dă cep* cu maceta. Prima nucă-de-cocos de la mama ei de-acasă stă în mâinile mele, cu miezul alb înecat în peste un litru de lichid transparent și tentant. Wulf îmi atrage pe un ton serios atenţia că trebuie să beau tot dintr-o suflare, fără nicio pauză. Ceilalţi râd, dar mie mi-e atât de sete, încât aproape că m-am executat. În timp ce înghit, realizez că are un gust aproape imposibil (poate unde îl numim lapte de cocos, iar eu mă așteptam la altceva). Nu e nici dulce, nici acru, ci mai curând sălciu-sărat, plus încă ceva greu de definit. Încep să mă întreb în sinea mea cum voi rezista toată luna numai cu asemenea delicatese, prea sănătoase pentru stomacul meu, dar am uitat să pun la socoteală și apa de ploaie. Nu pornim bine mai departe, că Harry se oprește din nou și mă trezesc faţă în față cu un arbore-de-cacao, cu fructele răsărite direct din trunchi... Arbori-de-cacao cresc foare bine aici, dar nu există un sistem de prelucrare a
fructelor, așa că, după cum ne spune râzând, astea sunt „florile noastre” și nimic mai mult. Simt
tristețea şi resemnarea din spatele cuvintelor lui. OK, dacă tot nu fac nimic cu ele, vreau şi eu unul, gândesc, încercând să-l desprind de copac. Wulf, care se pare că are mai multe perechi de ochi, mă vede și strigă la mine să nu-l rup, că îmi vor da ei unul. Păi, nu-i același lucru? gândesc. Nu, sigur că nu. Primesc, într-adevăr, nu unu, ci două fructe de cacao galben-portocalii şi câteva frunze pe care vreau să le presez.

Carmen Strungaru, Agutoki. Impresii de călătorie în Papua Noua Guinee

*locuință lacustră - locuință construită pe apă
*a da cep — a face o gaură

A.

1. Completează spaţiile punctate cu informaţiile din textul 1. 2 puncte
Într-o seară de ... „ şeful tipografilor aduce o ... în

redacţie.
2. Încercuieşte litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informaţiile din textul 1. 2 puncte
Vladimir are meseria de
a. biolog la un institut.
b. corector la un ziar.
c. medic veterinar.
d. paznic la tipografie.

3. Încercuieşte litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2. 2 puncte
În sat, podeaua caselor este făcută din
a. coajă de nucă-de-cocos.
b. frunze de palmier.
c. trunchiuri de bambus.
d. tulpini de portocal.

4. Încercuieşte litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informaţiile din textul 2. 2 puncte
Autoarea consideră neplăcut gustul
a. florilor de portocal.
b. fructelor de cacao.
c. frunzelor de bambus.
d. laptelui de cocos.

5. Notează „X” în dreptul fiecărui enunţ pentru a marca dacă acesta este adevărat sau fals, bazându-te
pe informaţiile din cele două texte. 6 puncte

Textul 1

Enunţul Adevărat Fals

Vladimir locuiește în apropierea unei păduri.

Vladimir aduce în redacţie un stârc cenușiu electrocutat.

Fotografia cu broasca-țestoasă apare în ziarul de duminică.

Textul 2

Enunţul Adevărat Fals

Casele din sat sunt înălțate pe nişte stâlpi de lemn.

Tânărul culege doar patru nuci-de-cocos.

Wulf îi dă voie autoarei să rupă fructe din arborele-de-cacao.

6. Precizează, în minimum două enunțţuri, o trăsătură a tiparului textual narativ, identificată în textul 1, ilustrând-o cu o secvenţă relevantă. 6 puncte

7. Prezintă, în minimum 30 de cuvinte, un element de conţinut comun celor două texte, valorificând câte o secvenţă relevantă din fiecare text. 6 puncte

8. Crezi că darurile primite trebuie prețuite, oricât de simple ar fi? Justifică-ţi, în 50-100 de cuvinte, răspunsul la întrebarea dată, valorificând textul 2. 6 puncte
9. Asociază fragmentul din opera literară „Mesteceni de hârtie” de Veronica D. Niculescu cu un alt text literar studiat la clasă sau citit ca lectură suplimentară, prezentând, în 50-100 de cuvinte, o valoare (morală sau culturală) comună, prin referire la câte o secvenţă relevantă din fiecare text. 6 puncte

Rezultatele inițiale se vor afișa în data de 1 iulie 2026, până la ora 12:00, urmând ca în ziua de 8 iulie să fie publicate cele finale.

Citește și: Bani pentru elevii care au obținut media 10 la Evaluarea Națională și la Bacalaureat! Ce sume ar putea primi