Povestea Sfintei Parascheva, făcătoarea de minuni. Numită și Sf. Vineri, ea i-a ajutat pe cei sărmani, s-a retras în pustietate, și a murit la 27 de ani
De Oana Vacarusi.
Publicat pe 12.10.2022 la 14:20
Actualizat pe 12.10.2022 la 14:20
Povestea Sfintei Parascheva, făcătoarea de minuni, mai este cunoscută și sub denumirea de Sfânta Vineri. În fiecare an, la 14 octombrie, este prăznuită în calendar. Aceasta este una dintre cele mai mari și mai importante sărbători de peste an. Numele Parascheva provine de la cuvântul „parascheve” care înseamnă vineri. De aici și faptul că aceasta mai este cunoscută și ca Sfânta Vineri.
Povestea Sfintei Parascheva, făcătoarea de minuni
arhiva
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google- Povestea Sfintei Parascheva
- Numită și Sf. Vineri, ea i-a ajutat pe cei sărmani, s-a retras în pustietate
- Făcătoarea de minuni a murit la 27 de ani
Sfânta Parascheva a venit pe lume la începutul secolului al XI-lea, într-o familie creștină, în Epivata din Tracia de Est, care astăzi se numește Boiados, în Bulgaria, o localitate situată la țărmul Mării Marmara în apropiere de Istanbul.
Povestea Sfintei Parascheva
Parascheva a copilărit în casa părinților, însă atunci când avea zece ani și se afla în biserică a auzit cuvântul Evangheliei care spunea că: "Oricine voiește să vină dupa Mine, să se lepede de sine, să-și ia crucea sa și să-Mi urmeze Mie", așa că, la vârsta de 15 ani, Sfânta Parascheva s-a dedicat vieții monahale.
Articolul continuă după recomandări
Istoria scrie că Sfânta Parascheva a dăruit oamenilor săraci tot ce avea. Astfel, după ce părinții ei au murit, a vândut moșternirea primită, iar banii i-a împărțit celor nevoiași. Mai apoi, a ascultat de călugăril și călugărițe care i-au spus să meargă în ținutul Pontului pe la mănăstiri, iar timp de cinci ani, a locuit la Mănăstirea Maicii Domnului din Heracleea, după care s-a îndreptat spre Țara Sfântă.
O altă poveste spune spune că, atunci când avea 25 de ani, un înger i-a apărut în vis și i-a spus să se întoarcă în locurile natale, ca să moară acasă, așa că a plecat din pustiul Iordanului spre pământul natal oprindu-se, în drumul ei, să se roage, la Constantinopol. Apoi, Sfânta Parascheva s-a întors în Epivat, și ar fi întemeiat un cămin pentru săraci şi orfani. Câteva luni mai târziu, aceasta s-a stins din viață şi a fost îngropată la malul mării. Mai apoi, trupul cuvioasei a fost dezgropat după ce aceasta li s-a arătat în vis unor localnici și le cerea să fie aşezată într-un loc de cinste. Sfintele moaşte au făcut minuni pentru mii de oameni.
„Sfintele moaşte ale Sfintei Cuvioase Parascheva au fost primite de la Patriarhia de la Constantinopol, aduse de domnitorul Vasile Lupu în noua capitală a Moldovei de la Iaşi şi aşezate în Biserisa Sfinţii Trei Ierarhi la 13 iunie 1641. După izbucnirea unui incediu, în noaptea de 26/27 decembrie 1888, în urma căruia sfintele moaşte au rămas neatinse, mitropolitul Moldovei, Iosif Naniescu, a dispus mutarea lor în noua catedrală mitropolitană, unde se păstrează până azi”, arată reprezentanţii MMB.
