„Torționarul de la Secția 16”, acuzat că l-a țepuit pe liderul unei grupări de tip mafiot / Infractorul, implicat în peste 1.200 de executări silite ilegale / Document exclusiv
De Narcis Voica.
Publicat pe 22.04.2021 la 23:50
Actualizat pe 22.04.2021 la 23:38
Viorel Șeicaru, în jurul căruia infractorii au făcut scut, fabricând povești și distrugând probe, a avut probleme, din cauza banilor, nu doar cu fosta nevastă, ci și cu liderul unei grupări de tip mafiot, care a încercat să-l „ardă” la buzunare.
- Liderul de sindicat acuzat că a răpit, a torturat un om și a urinat pe el a ajuns la tribunal, din cauza unei datorii
- Viorel Șeicaru a fost dat în judecată de liderul unei grupări de crimă organizată
- Infractorul a fost acuzat de DNA că a măsluit peste 1.200 de dosare de executare silită
În 2017, liderul de sindicat Viorel Șeicaru - considerat un exemplu pentru agenții Poliției Române și pentru „vedetele” din anturajul său - a ajuns în fața judecătorilor, pentru că ar fi tras țeapă unui individ acuzat de crimă organizată. Conform portalului instanțelor de judecată, Șeicaru ar fi fost tras la răspundere de un anume Petrișor Lazăr, un escroc cu acte-n regulă, trimis în judecată de Direcția Națională Anticorupție la o lună după ce a depus plângere împotriva lui Șeicaru. Potrivit DNA, Lazăr fix cu asta se ocupa: inventa datorii, hărțuia presupușii datornici, iar pe unii chiar i-a lăsat fără case.
Conform procurorilor, începând din anul 2005, Petrișor Lazăr a inițiat și dezvoltat o afacere, inițial prin forma de organizare P.F.A., ulterior transformată în Întreprindere Individuală, prin care vindea diverse produse nealimentare, electronice și electrocasnice cu plata în rate. „De la bun început, inculpatul a stabilit ca grupuri țintă pensionarii și bugetarii – persoane care prezentau „bonitate” și a conceput un model de contract cu plata în rate, în care a inserat o clauză severă de penalități cu scopul declarat să „sperie” rău-platnicii. Mai mult, în documentul respectiv nu s-a menționat vreun cont în care să se facă plata ratelor, indicându-se o singură modalitate de plată și anume, pe bază de bon fiscal și chitanță nefiscală, la unul dintre punctele de lucru sau sediul I.I. Lazăr Petrișor din comuna Pietroșani, jud. Teleorman”, explica DNA, la momentul respectiv.
Viorel Șeicaru, ținta mafiotului Lazăr
Potrivit DNA, întrucât unii debitori i-au trimis bani inculpatului Lazăr Petrișor prin mandat poștal, pe lângă faptul că acesta nu a recunoscut primirea banilor, a luat și măsuri pentru a înlătura această formă de plată, inserând în contract mențiunea că plățile prin mandat poștal nu vor fi luate în considerare. Deoarece multe contracte nu au fost onorate de cei care achiziționaseră diverse bunuri în maniera de mai sus, inculpatul Lazăr Petrișor a apelat la avocatul Cucurezeanu Florin, care îi era consătean, pentru asigurarea reprezentării judiciare.
În perioada 2010 – 2015, au fost formate peste 5.000 de dosare civile ca urmare a faptului că inculpatul Lazăr Petrișor i-a dat în judecată pe datornici. Ca element comun, a rezultat că acesta îi obliga să plătească, pe lângă datorii și penalități drastice, chiar și 2,2 % din valoarea restantă pe zi de întârziere. Prin urmare, datornicul era nevoit să plătească în final sume de cinci ori mai mari.
Hotărârile judecătorești pronunțate de Judecătoria Zimnicea au rămas definitive prin neexercitarea căii de atac, ca urmare a strategiilor de amăgire a datornicilor, folosite de către inculpații Cucurezeanu Florin și Lazăr Petrișor. Aceste strategii constau în special în promisiuni de rezolvare pe cale amiabilă a litigiului, cu scopul vădit de a depăși termenul legal pentru exercitarea căii de atac, profitând de starea de vulnerabilitate cauzată de vârstă sau de lipsa cunoștințelor juridice ale persoanelor vizate, dar mai ales de buna-credință a acestora. În plus, au fost identificate cazuri în care datornicii au reclamat că au aflat despre acțiunile de chemare în judecată abia când au fost executați silit și au contestat semnăturile de pe confirmările de primire a actelor de procedură, inclusiv a comunicărilor hotărârilor judecătorești.
Mai mult, unele persoane nu încheiaseră cu inculpatul Lazăr Petrișor nici un fel de contracte de vânzare - cumpărare bunuri, acesta din urmă depunând la instanță documente falsificate chiar de el.
În perioada 2011 - 2014, inculpatul Lazăr Petrișor împreună cu executorul judecătoresc Nistor Vasile și avocatul Cucurezeanu Florin, a constituit un grup infracțional organizat, mascat de exercitarea activităților specifice ocupației fiecăruia și, în virtutea punerii în executare a hotărârilor judecătorești emise de Judecătoria Zimnicea, pe baza cărora s-au constituit un număr de 1.206 dosare de executare silită, au acționat cu rea-credință în scopul însușirii de bani sau bunuri (în special bunuri imobile).
Cererile de executare silită au fost depuse în numele Întreprinderii Individuale Lazăr Petrișor de către inculpatul Cucurezeanu Florin, care, în calitate de avocat, pentru fiecare cerere, a emis chitanțe în valoare totală de 346.988 lei, reprezentând ”onorariu de avocat”, de regulă peste 10% din valoarea creanței de recuperat, fără a încasa efectiv sumele menționate la data emiterii acestora.
„În cazul a zece dintre dosare, în perioada 06.01.2012 – 30.01.2014, inculpatul Nistor Vasile, în calitate de executor judecătoresc, în baza unei înțelegeri frauduloase cu Lazăr Petrișor, a obținut în mod nelegal foloase necuvenite pentru acesta din urmă și pentru sine. Astfel, au fost simulate licitații în urma cărora imobilele aparținând celor 10 datornici, dar și altor persoane terțe, au fost adjudecate în favoarea Întreprinderii Individuale Lazăr Petrișor (în calitate de creditoare reprezentată de Lazăr Petrișor). În unele situații, bunurile imobile au fost adjudecate de Curt Bogdan Constantin, unul din interpușii lui Lazăr Petrișor, tot în favoarea întreprinderii individuale.
Simularea licitațiilor a fost înlesnită prin aceea că Lazăr Petrișor a pus la dispoziția executorului judecătoresc persoane obediente, folosite în calitate de martori, licitatori sau adjudecatari.
În aceste condiții, a fost posibilă adjudecarea imobilelor la prețuri modice, sub valoare minimă impusă de lege (creditorul nu putea adjudeca sub 75 % din valoarea stabilită de expertul evaluator) ori în condițiile în care, fiind bunuri comune/devălmășie, nu puteau fi scoase la licitație”, au precizat procurorii.
Prin această conduită infracțională, dreptul de proprietate deținut de persoanele datornice și de alte persoane (care aveau drept de proprietate în comun cu datornicii), asupra imobilelor executate silit, a fost vătămat. În perioada 29.09.2010 – 29.02.2016, inculpatul Lazăr Petrișor, în calitate de reprezentant legal al Întreprinderii Individuale Lazăr Petrișor, a stabilit, cu rea credință, taxa pe valoare adăugată, rezultatul fiind obținerea, fără drept, cu titlu de rambursare, a sumei de 1.792.502 lei de la bugetul de stat. Pentru a disimula adevărata natură a provenienței sumelor de bani dobândite în maniera de mai sus, în perioada 06.10.2014 – 02.05.2017, inculpatul Lazăr Petrișor a cumpărat 6 autoturisme de lux și a ridicat o construcție (fără autorizație) pe numele unei altei persoane.