ZI DE SĂRBĂTOARE pentru creştinii ortodocşi! Ce ESTE INTERZIS să faci astăzi

În fiecare an, în prima vineri după Paşti, Biserica Ortodoxă sărbătoreşte Izvorul Tămăduirii. Este un praznic închinat Maicii Domnului, menit să arate rolul Fecioarei Maria în lucrarea mântuirii oamenilor.

Numele de Izvorul Tămăduirii aminteşte de o serie de minuni săvârşite la un izvor aflat în apropierea Constantinopolului, potrivit crestinortodox.ro. Bătrânii povestesc că Leon cel Mare, cu puţin timp înainte de a ajunge împărat, se plimba printr-o pădure din apropierea Constantinopolului, când a întâlnit un bătrân orb care i-a cerut să-i dea apă şi să-l ducă în cetate. Leon a căutat în apropiere un izvor, dar nu a găsit.

Însă la un moment dat a auzit-o pe Maica Domnului, care i-a spus să pătrundă mai adânc în pădure, să ia în mâini apă tulbure şi să potolească astfel setea orbului, apoi să-i ungă ochii întunecaţi. A găsit un izvor din care i-a dat să bea bătrânului, iar după ce i-a spălat faţa cu ea, orbul a început să vadă.

De-a lungul timpului, se spune că apa acestui izvor a vindecat multe boli şi a tămăduit diferite răni şi suferinţe.

Izvorul Tămăduirii - tradiţii şi credinte populare

Creştinii vin în această zi la biserica pentru a lua parte la slujba de sfinţire a apei, cunoscută şi sub numele de Aghiasma Mică.

Astfel, gospodarii aruncă astăzi apă sfinţită peste vitele de povară, pentru că acestea să fie sănătoase şi să lucreze cu spor la lucrările agricole. Pentru a avea un an bogat şi a proteja recoltele de grindină, gospodarii stropesc cu apă sfinţită grădinile şi livezile.

Tot astăzi, în unele zone ale ţării, tinerii fac un legământ. În trecut, acesta se făcea, cu sau fără martori, în casă, în grădini sau în jurul unui copac înflorit.

De Izvorul Tămăduirii nu se lucrează. Conform tradiţiei, pe vremuri, cine lucra era lovit de o boală din care nu îşi mai revenea pânî la moarte. Mai mult, pe vremea bunicilor şi a străbunicilor nu se ţesea pentru că cu pânza ţesută în această zi nu se îmbrăcau nici măcar cei morţi. Şi asta pentru că se credea că ei nu puteau fi primiţi pe cealaltă lume.

O altă credinţă din popor spune că femeile care lăsau peste noapte în biserică în joia din Săptămâna Luminată un vas cu apă şi îl recuperau după slujba de vineri, aveau norocul să scape de multe necazuri dacă se spălau cu acea apă.