Ce este solstițiul de iarnă? Pe 22 decembrie va fi cea mai scurtă zi din an
Publicat pe 02.12.2023 la 23:14 Actualizat pe 02.12.2023 la 23:20
Solstițiul reprezintă un eveniment astronomic, atunci când axa de rotație a Pământului este cel mai puternic înclinată față de planul orbitei sale în jurul Soarelui. Emisfera nordică primește cea mai mică cantitate de lumină solară directă, iar ziua este cea mai scurtă. Are semnificații culturale și tradiționale în multe culturi din întreaga lume, marcând adesea începutul oficial al sezonului de iarnă. Sărbătorile precum Crăciunul și diversele festivaluri de iarnă sunt adesea asociate cu solstițiul și cu simbolismul revenirii luminii în mijlocul întunericului iernii.
- Ce este solstițiul de iarnă?
- Pe 22 decembrie va fi cea mai scurtă zi din an
Solistițul de iarnă este un eveniment astronomic care are loc în timpul orbitei Pământului în jurul Soarelui. Există două solstiții pe parcursul unui an, unul în emisfera nordică și unul în emisfera sudică. Solstițiul de iarnă este acela care marchează începutul sezonului de iarnă.
Solstițiul de iarnă are loc pe 22 decembrie
În emisfera nordică, solstițiul de iarnă are loc în data de 22 decembrie. În acest moment, axa de rotație a Pământului este înclinată cel mai mult față de planul orbitei sale în jurul Soarelui. Ca rezultat, emisfera nordică primește mai puțină lumină solară directă, iar aceasta marchează ziua cea mai scurtă și noaptea cea mai lungă a anului în această regiune.
Ziua de 22 decembrie va fi cea mai scurtă din an, de 8 ore și 50 minute. Durata nopții are valoarea maximă, de 15 ore și 10 minute
Pe de altă parte, în emisfera sudică, solstițiul de iarnă are loc în jurul datei de 21 sau 22 iunie. În acest moment, emisfera sudică se află în poziție opusă, primind cea mai mică cantitate de lumină solară directă, marcând ziua cea mai scurtă și noaptea cea mai lungă a anului în această parte a globului.
Solstițiile de iarnă marchează schimbarea ciclului de lumină și întuneric într-un an și au influențe asupra climatului și sezonului de iarnă în regiunile respective.
Obiceiuri românești care se respectă
Perioada solstițiul de iarnă și a sărbătorilor este plină de obiceiuri și tradiții care sunt respectate de români. Pe lângă „febra” gospodinelor cu privire la curățenia, prepararea celor mai delicioase bucate și pregătirea casei pentru noul an, se respectă mai multe obiceiuri, în funcție de zona de proveniență.
În trecut, se credea că în perioada solstițiul forțele răului lua viețile oamenilor, mai ales dacă sunt singuri. În acest fel, se făcea o masă mare, unde erau chemați rudele și prietenii pentru a se bucura de timp petrecut împreună, iar spiritele rele să plece.
În cele patru colțuri ale mesei pe care o pregătim nu va lipsi usturoiul și macul, pentru a sta departe de farmece și deochi. Pentru a avea spor în casă și belșug, bătrânii puteau pleavă de grâu sub fața de masă. Vâscul nu trebuie să lipsească de pe masă, fiindcă aduce noroc. În noapte de Anul Nou se va aprinde o lumânare și se ține pe masă, deoarece va aduce noroc.
Ce se face de Ignat
Obiceiurile de Ignat au rădăcini adânci în tradiția românească și sunt legate de sacrificarea porcului în pregătirea pentru sărbătorile de iarnă. Ignatul este sărbătorit pe 20 decembrie, iar acest obicei reprezintă o practică culturală importantă în multe comunități din România.
Obiceiul principal al zilei de Ignat este sacrificarea porcului. Aceasta este o tradiție practicată în gospodăriile rurale, unde porcul este crescut și hrănit pe tot parcursul anului pentru a asigura carne proaspătă în perioada de iarnă.
După sacrificare, toate părțile porcului sunt folosite pentru a produce diferite produse din carne, cum ar fi cârnați, caltaboși, sângerete, toba, slănina și altele. Familia și vecinii se implică adesea în acest proces și împărtășesc produsele obținute.
În multe locuri se practică colindatul la porc, unde grupuri de copii sau tineri colindă în sate pentru a aduna bani sau alte oferte în schimbul binecuvântării porcului ce urmează să fie sacrificat. În unele regiuni, există obiceiuri magice asociate cu Ignatul. Se crede că, în această zi, animalele pot comunica între ele, că apa devine miraculoasă și că se întâmplă lucruri misterioase.