Locul din România unde a avut loc cea mai mare descoperire din Europa! Stătea ascuns în pământ de 40.000 de ani!
Publicat pe 22.07.2022 la 11:37 Actualizat pe 22.07.2022 la 11:37
România nu este numai o țară care are destinații senzaționale, peisaje superbe și locuri unice în lume, ci este și țara în care a fost făcută cea mai mare descoperire din Europa. Ce s-a găsit într-o peşteră din Munţii Banatului, în apropiere de Anina. Stătea ascuns în pământ de 40.000 de ani.
- Locul din România unde a avut loc cea mai mare descoperire din Europa
- Stătea ascuns în pământ de 40.000 de ani
În apropiere de oraşul Anina, judeţul Caraş-Severin, au fost descoperite, în 2002, cele mai vechi rămăşiţe din Europa ale omului modern.
Locul din România unde a avut loc cea mai mare descoperire din Europa
Toată lumea a auzit măcat o dată în viață despre Homo Sapiens. Grupul uman cu această denumire a apărut, în urmă cu aproximativ 40.000 de ani, din strămoşul nostru om de Neanderthal. Într-o peşteră din Munţii Banatului, în apropiere de Anina, s-au descoperit cele mai vechi rămăşiţe din Europa ale omului modern.
Oseminte ale unor personaje au fost descoperite în Peştera cu Oase, situată în Munţii Banatului, în Valea Minişului (judeţul Caraş-Severin). Aici au fost găsite rămăşiţe ale primului om modern din Europa. Între timp, în 2011, au fost identificate resturi umane moderne în Marea Britanie, la Kents Cavern, vechi de vreo 44.200 ani, şi în Italia, la Grotta del Cavallo, cam 45.000 ani vechime.
Cu toate astea, specialiștii susțin că rămăşiţele de la Anina sunt importante pentru că datează exact din perioada în care homo sapiens intra în Europa, timpuri în care omul de Neanderthal dispărea din Europa. Momentul apariţiei Omului de Neanderthal a fost plasat, în general, între acum 240.000 şi 100.000 ani, dar au fost propuse şi date mergând până la 450.000 î.e.n. Omul de Neandertal a rezistat până către 35.000-25.000 î.e.n.
Stătea ascuns în pământ de 40.000 de ani
Trei speologi amatori din Timişoara, Adrian Bilgăr, Ştefan Milota şi Laurenţiu Sarcina, au descoperit peștera, în anul 2002. Pentru că acolo au găsit un număr mare de oase de animale fosile au numit-o Peştera cu Oase. Într-una dintre galerii au găsit însă şi un fragment de mandibulă umană, care a fost transferată în SUA, la renumitul antropolog Erik Trinkaus, pentru a fi datată cu carbon, iar rezultatele au fost surprinzătoare. Mandibula avea o vechime de 36.000 de ani carbonici, ceea ce înseamnă aproximativ 40.000 de ani calendaristici. Aparţinea, astfel, celui mai vechi Homo Sapiens din Europa, fiind cu circa 2.000 de ani mai vechi decât osemintele descoperite în Spania, considerate până atunci cele mai vechi de pe continentul nostru.
“Fosila găsită în România constituie un adaos major la numărul crescând de dovezi arheologice, genetice şi fosile care sugerează un nivel semnificativ de interacţiuni biologice şi culturale între oamenii moderni şi populaţiile anatomic arhaice, inclusiv neanderthalienii, pe care le-au intâlnit în migraţia lor dinspre Africa spre Eurasia. Respectivul craniu găsit, probabil al unui adolescent, are mai multe trăsături moderne, dar este mai plat decât un craniu de Homo Sapiens. Arată că Homo Sapiens s-ar fi împerechiat cu omul de Neanderthal", a spus profesorul Joao Zilhao, de la Universitatea din Bristol, scrie adevarul.ro.
Alte descoperiri făcute de speologi
După descoperirea despre care am vorbit mai sus, la faţa locului au început cercetările conduse de renumitul antropolog american Erik Trinkaus, de la Universitatea Washington - St. Louis, alături de care s-au aflat Joao Zilhao de la Universitata din Bristol şi Silviu Constantin de la Institutul de Speologie "Emil Racoviţă" al Academiei Române. Au mai fost apoi descoperiţi astfel craniul unui adolescent, aproape întreg, dar şi un os din zona tâmplei.
„Obţinerea acestor rezultate şi coroborarea lor cu cele obţinute în alte situri aduc dovezi noi privind momentul pătrunderii şi anatomia primilor oameni moderni în Europa”, au precizat cercetătorii în raportul întocmit.
Fosilele provenite de la trei indivizi au fost numiţi de cercetători „Oase 1”, „Oase 2” şi „Oase 3”, însă românii i-au şi botezat Ion, Vasile şi Maria.