Ce înseamnă zi aliturgică. Când are loc această sărbătoare
Calendarul ortodox cuprinde o mulțime de evenimente pe care cei credincioși le sărbătoresc la datele specifice. Cu toate acestea, există o zi importantă pe care nu mulți creștini o cunosc. Se numește zi liturgică. Ce semnifică acest eveniment și când are loc.
- Ce înseamnă zi aliturgică
- Când are loc această sărbătoare
Ziua aliturgică reprezintă ziua în care nu se săvârșește Sfânta Liturghie. Concret, avem zi aliturgică vineri în Săptămâna Patimilor, luni și marți în prima săptămână din Postul Mare, miercuri și vineri în săptămâna premergătoare Postului Mare.
Când are loc ziua aliturgică
Ziua aliturgică este ziua în care nu se săvârșește Sfânta Liturghie. În acest fel, această zi nu se celebrează în ziua de vineri în Săptămâna Patimilor, luni și marți în prima săptămână din Postul Mare, miercuri și vineri în săptămâna premergătoare Postului Mare.
Mai mult decât atât, dacă Nașterea Domnului cade duminică sau luni, vinerea premergătoare e zi aliturgică. O altă zi aliturgică se sărbătorește la Botezul Domnului, astfel dacă aceasta este în zi de duminică sau luni, vinerea dinaintea acestui praznic e zi aliturgică.
Ce înseamnă zi aliturgică
Concret, în aceste zile nu se săvârșește Sfânta Liturghie. motivul este unul clar. Această zi ne amintește de Învierea Domnului. Zilele aliturgice nu cadrează cu Sfânta Liturghie.
În acest fel, în Vinerea cea Mare ne tânguim, medităm la Patimile Mântuitorului Iisus Hristos dar mai mult, vinerea cea Mare e însăși ziua jertfei.
"În calendarul Bisericii Ortodoxe astăzi este zi aliturgica. În această zi, în toate lăcășurile de cult nu s-a oficiat slujba Sfintei Liturghii. Despre semnificațiile zilelor aliturgice ne-a vorbit prof. dr. Marian Puescu, de la Seminarul Teologic Liceal Ortodox din Târgoviște: "De-a lungul anului bisericesc există zile în care nu se celebrează Sfânta Liturghie, iar aceste zile se numesc "aliturgice", "neliturgice" sau "nonliturgice".
Aceste zile sunt următoarele: Vinerea Patimilor, luni și marți din prima săptămâna a Postului Paștelui, miercuri și vineri din Săptămâna Brânzei, vinerea dinaintea Crăciunului și a Bobotezei, când aceste praznice cad duminica sau lunea, când se fac slujbele Ceasurilor și Vecernia.
De regulă, în aceste zile aliturgice se postește cu ajunare deplină, și faptul că nu se savârseste Sfânta Liturghie în aceste zile arată că, în primul rând, acestea sunt zile de meditație profundă, zile de rugăciune, zile de bucurie spirituală, și nu de tristețe. Adevăratul creștin, cel care postește, este însoțit de acea bucurie sfânta, de acel mister adânc al apropierii de Dumnezeu, al simțirii prezenței Sale în rugăciune.", potrivit crestinortodox.ro.