Ce semnificație are coliva. De ce se face coliva la înmormântare și parastas
Coliva este una dintre tradițiile care se respectă de ani de zile atunci când cineva trece în neființă. Mai mult decât atât, aceasta este o ofrandă adusă de credincioși la biserică spre sfințire pentru ușurarea sufletelor celor răposați, de păcate și scoaterea lor din osânda veșnică. Mai mult decât atât, coliva este elementul principal, absolut necesar pentru pomenirea morților.
- Ce semnificație are coliva
- De ce se face coliva la înmormântare și parastas
Coliva reprezintă unul dintre elementele care nu lipsesc de la înmormântare sau de pomenire. Ei bine, ingredientele folosite pentru prepararea colivei fac trimitere la un moment din Biblie în care Iisus a folosit exemplul bobului de grâu pentru a ilustra Învierea Sa din morți.
Mai mult decât atât, coliva este sfințită la Biserică pentru a cinsti un sfânt sărbătorit în ziua respectivă sau chiar pentru cei plecați dintre noi. Astfel, coliva este un element de nelipsit la o pomenire.
Ce semnificație are colivă în tradiția ortodoxă
Despre semnificația colivei ne amintim că aceasta a fost introdusă în practica Bisericii după minunea Sfântului Teodor Tiron, săvârșită la 50 de ani după moartea sfântului, în vremea împăratului Iulian Apostatul.
Astfel că, împăratul a vrut să îi batjocorească pe creștini și a dat ordin guvernatorului orașului Constantinopol să stropească toate proviziile din piețele de alimente cu sângele jertfit idolilor, în prima săptămâna a Postului Mare.
În acest fel, Sfântul Teodor i-a apărut în vis Arhiepiscopului Eudoxie al Constantinopolului și i-a poruncit acestuia să-i anunțe pe creștini să nu cumpere nimeni nimic din piață, ci mai degrabă să mănânce grâu fiert cu miere (coliva).
Cu toate acestea, la început, coliva a servit precum hrană, iar mai târziu la pomenirea morților, după modele și tradiții care existau deja în lumea păgână a timpului. Coliva este făcută din grâu fiert, închipuie însuși trupul mortului, deoarece hrana principală a trupului omenesc este grâul.
Ce alte țări mai au acest obicei
Ei bine, se pare că obiceiul de a oferi koliva, kollyva, kollyba sau colivă în amintirea celor dragi care nu mai sunt printre noi, se găsește în țări precum: Grecia, România, Bulgaria, Cipru, Moldova, Rusia, Serbia.
De unde vine rețeta de colivă
Coliva este un desert tradițional din grâu fiert amestecat cu zahăr sau miere și nuci pisate, ornat cu zahăr pudră, biscuiți și bomboane, care se împarte la înmormântări sau parastase, doar după ce este sfințită de preot.
Acest desert a apărut ca practică după minunea Sfântului Teodor Tiron, săvârşită la 50 de ani după moartea acestuia.
Astfel, el, dorind să-i batjocorească pe creştini, a dat ordin guvernatorului oraşului Constantinopol să stropească toate proviziile din pieţele de alimente cu sângele jertfit idolilor. Acest lucru s-a întâmplat în prima săptămână a Postului Mare.
Ei bine, se spune că în acele momente, Sfântul Teodor i-a apărut în vis Arhiepiscopului Eudoxie al Constantinopolului și i-a poruncit acestuia să-i anunţe pe creştini să nu cumpere nimeni nimic din piaţă, ci mai degrabă să mănânce grâu fiert cu miere, adică ingredientele din care se face colivă. În cele din urmă, creştinii au mâncat colivă și s-au păzit de capcana dușmanilor.
Ce este arpacașul din care se face colivă
Arpacașul este ingredientul de bază al colivei. Acesta este un produs alimentar obținut prin decorticarea boabelor de grâu, de orz sau de mei. Mai mult decât atât arpacașul este folosit nu numai în prepararea colivei, ci și a altor preparate precum supe, salate sau garnituri pentru fripturi.