Ce tradiții se respectă în prima zi din Săptămâna Luminată. În Lunea Albă se deschid porțile Raiului
Publicat pe 21.04.2025 la 14:35 Actualizat pe 21.04.2025 la 14:54
Lunea Luminată, considerată a doua zi de Paște, marchează începutul unei săptămâni pline de speranță și înnoire sufletească. În tradiția ortodoxă, această zi este un prilej de sărbătoare, dar și de reflecție. Încă din cele mai vechi timpuri, se păstrează anumite obiceiuri care au fost transmise din generație în generație și reprezintă o moștenire culturală.
- Ce tradiții se respectă în prima zi din Săptămâna Luminată
- În Lunea Albă se deschid porțile Raiului
De astăzi s-a intrat în Săptămâna Luminată, când sunt respectate mai multe tradiții și obiceiuri cunoscute. Este o perioadă de bucurie profundă și reînnoire spirituală. Lunea Luminată este considerată o zi a speranței, a credinței și a comuniunii, în care lumina Învierii se extinde în fiecare colț al vieții.
De astăzi a început Săptămâna Luminată
Lunea Luminată este cunoscută și ca a doua zi de Paște. Este o parte esențială din Săptămâna Luminată, o perioadă de sărbătoare profundă, în care credincioșii trăiesc bucuria vieții care a învins moartea.
Această zi are o semnificație religioasă aparte. În bisericile ortodoxe se oficiază slujbe speciale, iar Ușile Împărătești ale altarului rămân deschise pe tot parcursul săptămânii, simbolizând deschiderea Raiului prin Învierea Mântuitorului. În această zi, se citește din Evanghelia după Ioan, marcând începutul unei noi vieți, pline de lumină și speranță. Este o perioadă în care tristețea și suferința sunt lăsate în urmă, fiind înlocuite de recunoștință și bucurie spirituală.
Ce tradiții se respectă
Dincolo de încărcătura religioasă, Lunea Luminată este păstrată cu sfințenie și în tradiția populară românească. Este o zi în care oamenii se vizitează, își oferă unii altora ouă roșii, cozonaci și vin, și se bucură împreună de mesele festive. În unele regiuni, mai ales la sate, femeile obișnuiesc să meargă înapoi la casa părintească, unde sunt întâmpinate cu daruri și ospitalitate.
Un obicei aparte se păstrează în Transilvania și Banat, acolo unde tradiția stropitului este încă vie. Băieții stropesc fetele cu parfum sau apă, într-un gest simbolic de purificare și noroc. Rădăcinile acestui obicei vin din influențele culturale germane, dar în timp, stropitul a fost integrat armonios în sărbătorile pascale românești.
Fiind o zi sfântă, Lunea Luminată este și o zi de odihnă. Nu se lucrează în gospodărie, nu se fac treburi grele, iar activitățile obișnuite sunt amânate. Se evită zgomotele, certurile și orice fel de comportament care ar putea tulbura liniștea sărbătorii. Este o zi în care oamenii sunt încurajați să se conecteze mai mult cu familia și credința.