Designer celebru, atac dur la Parchetul General: „Procurorii au distrus probe din dosar!” / Documente exclusive
Adina Banea, afaceristă și designer celebru, lansează acuzații grave, într-o plângere adresată Procurorului General al României, în care susține, cu probe, că documente puse la dispoziția procurorilor au dispărut fără urmă!
- Adina Banea lansează un atac dur, la Parchetul General
- Celebrul designer acuză că un document depus în original la Parchet a... dispărut!
- Afacerista îi solicită Procurorului General să facă o anchetă
La data de 21.10.2022- adresa de comunicare din partea PJS1 prin prim procuror Alin Cozma în ce privește faptul ca s-a transmis de catre ANAF în original documentul falsificat înregistrat în cadrul institutiei,inscris anexat dosarului 3710/P2022;
La data de 14.11.2022- are loc audierea subsemnatei, moment la care am constatat personal,subliniind acest lucru în declaratia data, faptul ca la dosarul cauzei fusese anexat contractul de inchiriere falsificat înregistrat prin săvârșirea infracțiunii de inselaciune la Administrația Financiara, sub nr 1005/7.01.2019. Invederez faptul ca la acea data era reziliate unilateral contractul de inchiriere inregistrasem in egala masura si plângerea penală impotriva numitei Pastin Carmen, inculpatei Medvid( fosta Stroe) Andreea Simona, respectiv a numitei Bistriceanu (fosta Stroe) Patricia Catalina, pr8vind savarsirea de către acestea in participatiune directa, a infractiunilor de inselaciune, furt calificat, fals si uz de fals.
La data de 25.11.2022- se emite Ordonanța procurorului Emil Nas prin care se aproba efectuarea expertizei grafoscopice prin comparare de scripte;( neefectuata nici pana in prezent)
-La data de 23.02.2023, dupa o stagnare de aproape 5 luni de zile,se dispune prin Ordonanța Ptocurorului Nas efectuarea in continuare a actiunii de up impotriva lui Stroe Andreea Simona cu privire la savarsirea infractiunii de fals in inscrisuri private ( al saselea act procesual de acest fel);
- La 23.02.2023- prim procurorul Alin Cozma (?) transmite catre instanta sector 1 Bucuresti, o nota de solicitare, solicitand sa i se transmita intregul dosar de fond (19 volume) cu nr 18099/299/2022 in “vederea extragerii de la acesta a contractului original de inchiriere falsificat (?)- aflat la dosarul cauzei din data de 12 octombrie 2022, si niciodata anexadedisarului penal aflat pe rolul Judecatoriei sector 1 Bucuresti ;
-La data de 27.02 2023- prim procurorul revine catre instanta cu aceeași solicitare mai mult decat bizara;
- la data de 30.03.2023- pentru a treia oara, prim procurorul se preocupa personal de efectuarea actelor procesuale in dosarul nostru penal cu nr 3710/P/2022, deși dpdv legal, aceste mici mărunțișuri sunt in atribuția organului penal, nici pe departe in competenta parchetului. Din câte am constatat ulterior, volumele dosarului de fond au fost trimite prim procurorului, In totalitate, fără a se preciza numărul filelor. Drept urmare, ma intreb retoric: sa ne mai bazam pe integritatea dosarului? Am indoieli mari, personal, cu privire la acest aspect. Însă il dețin integral in copie.
-La data de 23 februarie 2022, in egala masura, Sectia 1 Politie adreseaza ANAF, aceeasi solicitare, fireste insa ca reprezentantul institutiei raspunde negativ, intrucat la insistentele mele, în urma demersurilor repetate,înscrisul s-a găsit în arhiva și a fost trimis Ministerului Public inca din octombrie 2022. Anexat dosarului cauzei de însuși prim procurorul Alin Cozma, din nou.(??)
- La data de 26 iunie 2023,smi se comunica de către parchet faptul ca nu s-a expertizate grafoscopic niciun inscris, întrucât acesta “nu le-a fost pus la dispozitie, nu le-a fost predat de catre instanta, in ciuda eforturilor depuse.”
- La data de 30 iunie 2023, prim procurorul trimite o noua solicitare instantei, in acelasi sens, desi subsemnata am constatat personal ca intregul dosar penal de fond a fost predat PJS1 inca de la data de 20 iunie, fin nou fara a se mentiona nr de pagini/volum.
.
Asadar, precum in dosarul penal 474/P/2019, similar, se continua tergiversări și multe alte fapte atipice intr-un dosar de urmărire penala de qceasta data însă, existand suspiciuni vizibile si nu doar rezonabile ce duc la concluzia savarsirii unor infracțiuni de abuz în serviciu, de favorizare a infractorului, de sustragere a unor înscrisuri importante, ce constituie in fapt probatoriul cauzei penale in discutie.
Tin sa invederez inclusiv faptul ca prim procurorul PJS1 Bucuresti, nici măcar nu are competenta pentru efectuarea actelor procesuale mentionate mai sus, fiind încă o data extrem de vizibil interesele personal in ce priveste dosarul penal ce are ca obiect săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri private, cu nr 3710/P/2022.
Toate aceste fapte, mentionate un pic mai sus reprezinta in fapt indicii mai mult decat rezonabile cu privire la savarsirea de către procurorul Alin Cozma, si de a unor infractiuni grave, in speta ma refer la abuzul in serviciu, în forma continuata, favorizarea infractorului către cei aflați în subordinea sa, mnumeroase „acte procesuale”, ori acte de urmarire penala, realizate exclusiv de catre prim procurorul Parchetului Sector 1, reprezinta in realitate indicii ce conduc fara dubiu la ipoteza savarsirii de catre prim procuror a unor infractiuni grave, in speta abuzului în serviciu, favorizarea infractorului, sustragerea ori distrugerea unor înscrisuri aflate la dosarul cauzei. Sustragerea ori distrugerea unor înscrisuri ce constituie probe relevante intr-un dosar penal”, se menționează în plângerea trimisă de Adina Banea Procurorului General al României, Alex Florența (foto jos).
Așa că, pentru a se elucida misterul, designerul Adina Banea a solicitat o anchetă penală, la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, cât și una disciplinară, la CSM, acuzând fapte de abuz în serviciu.
„Atât Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2, cât și cei de la Serviciul de Investigare a Frudelor - Poliția Sector 2, doar prin faptul că au permis studiul lucrării aflate în faza de urmărire penală, dar și, mai mult, fotocopierea în întregime a acestuia de către persoane fără nicio calitate în dosarul penal, au săvârșit infracțiuni precum abuzul în serviciu, favorizarea și instigarea infractorului. Menționez că denunțul penal calomnios a fost depus de către numita Păștin, iar în conformitate cu prevederile codului de procedură penală denunțătorul nu are nicio calitate procesuală într-un dosar de urmărire penală. Mai mult, luând în considerare și faptul că solicitările de fotocopiere/studiu sunt realizate prin avocat, vorbim deja de o acțiune în grup. Sau să ne imaginăm că nici organul de urmărire penală (polițistul de caz), nici organul judiciar (procurorul de caz), nici șeful Poliției Sector 2, ori prim-procurorul PJS2 - habar n-au despre drepturile părților într-un dosar penal?!”, a declarat Adina Banea (foto jos), în exclusivitate pentru SPYNEWS.
Carmen Păștin (foto jos) - care a făcut denunțul buclucaș împotriva Adinei Banea și este acuzată că a obținut informații secrete dintr-un dosar penal aflat pe masa procurorilor - a târât în fața instanței zeci de magistrați și de polițiști, printre care și adjunctul șefului Poliției Capitalei, Cătălin Păștin.
Cătălin Păștin, adjunctul șefului Poliției Capitalei, a avut probleme mari cu legea, după ce a făcut o afacere cu „judecătoarea cu epoleți” Carmen Păștin, iar numele celor doi – care, culmea, nu sunt rude și chiar s-au judecat – apar și într-o plângere trimisă la Direcția Generală Anticorupție. În plângerea respectivă, Carmen Păștin, care i-a făcut mai multe plângeri penale lui Cătălin Păștin, actualul adjunct al șefului Poliției Capitalei, este acuzată că s-ar folosi de numele ofițerului pentru a-și intimida adversarii. Culmea, ofițerul DGPMB nu numai că nu este rudă cu fosta judecătoare, ci chiar a fost târât de aceasta prin fața procurorilor și prin tribunale, după o tranzacție buclucașă.
Cătălin Păștin a declarat, în exclusivitate pentru SPYNEWS, că nu există niciun grad de rudenie între el și fosta judecătoare, ci că este vorba doar de o coincidență de nume.
Reporterii SPYNEWS au descoperit că, deși nu sunt rude, Cătălin Păștin și Carmen Păștin se cunosc, fiindcă au făcut, în urmă cu mulți ani, o afacere din pricina căreia au ajuns la Parchet și la tribunal.
Conform adjunctului DGPMB, atunci a fost vorba despre vânzarea unui autoturism, iar el ar fi preferat să facă tranzacția cu fosta judecătoare tocmai pentru că i s-a părut interesant că, întâmplător, aveau același nume de familie.
Coincidența care la început părea una fericită s-a dovedit a fi un blestem pentru ofițerul de poliție. În ultimii ani, acesta s-a ales cu mai multe plângeri penale din partea ex-judecătoarei Carmen Păștin, însă de fiecare dată a fost găsit nevinovat.
Pe data de 12 şi 13 am realizat transportul bunurilor mele, utilaje noi, grele, multe, frumoase, în valoare de 90 de mii de euro doar ele. În aceeaşi seară ne-am branşat la curent electric, urmând să branşăm şi centrala. Proprietara nu era acolo şi când am făcut branşarea, a fost o inundaţie la etajul 3 al clădirii. Nici eu nu eram prezentă. Oamenii au încercat să facă tot ce au putut (...)
După ce presa a prezentat pe larg cazul Adinei Banea, și alte persoane au susținut că ar fi fost victimele fostei judecătoare și au declarat că au depus mai multe plângeri la Primărie, la Poliție, la Parchet, la Judecătorie, inclusiv la DIICOT.
Pe de altă parte, Carmen Păștin i-a acuzat pe reclamanții respectivi de infracțiuni grave, printre care posesie de droguri și rele tratamente aplicate minorilor și, de asemenea, i-a acuzat pe anchetatori de comiterea unor abuzuri - acuzații care nu s-au confirmat.