Locul din România despre care se spune că este binecuvântat de Dumnezeu. Toate dorințele se vor îndeplini / FOTO
Publicat pe 07.03.2023 la 13:37 Actualizat pe 07.03.2023 la 13:37
România are o mulțime de locuri frumoase, dar și pline de mister. Unul dintre ele se găsește în județul Brașov, la o mănăstire rupestră. Se spune că este binecuvântat de Dumnezeu, iar toate dorințele rostite se îndeplinesc.
- Locul din România despre care se spune că este binecuvântat de Dumnezeu
- Toate dorințele se vor îndeplini
Există un loc în România care se spune că este binecuvântat de Dumnezeu. Mulți turiști vin aici pentru a se ruga și pentru îndeplinirea dorințelor. Au avut loc mai multe minune care i-au lăsat pe mulți fără cuvinte.
Locul din România binecuvântat de Dumnezeu
România deține o mulțime de locuri frumoase, dar și pline de mister. Acum este vorba de mănăstirea rupestră de la Șinca Veche sau Templul Ursitelor, așa cum mai este cunoscut de locuitorii din zonă. Este situată în județul Brașov, iar multe persoane nu o cunosc.
Multe turiști vin aici pentru a se ruga pentru ei sau familia lor, pentru sănătate sau îndeplinirea dorințelor. Rugăciunile lor sunt ascultate și creștinii se bucură de rezolvare. Mulți spun că au văzut lucruri inexplicabile, precum fascicule de lumină care apar și dispar sau energia pe care o simt.
Cum arată lăcașul sfânt
Lăcașul de cult este format din două încăperi mici cu ferestre. Are un altar, dar și o turlă deschisă, prin care pătrunde lumina soarelui. Felul în care a fost construită, îi face pe anumiți specialiști să afirme că peștera a fost un templu dacic, vechi de 2000 de ani. Nu au fost găsite documente care să ateste acest lucru.
„Deasupra pronaosului e o scobitură rotundă, ca pentru semicalota Pantocratorului. Ea răzbește până la suprafața pământului. O deschizătură din această scobitură boltită era îndreptată spre naos, așa că ziua, aceste două despărțituri primeau lumina de sus, prin spărtura largă, care nu era înainte cu câțiva ani.
În pereți, ici-colo, pot fi văzute scobituri puțin adânci, care au de cele mai multe ori formă circulară. Foarte probabil că altădată vor fi servit drept cadre de icoane”, a scris Ștefan Meteș, un cercetător al vieții religioase din Transilvania pe site-ul sincaveche.ro.