Locul din România unde a fost descoperită o comoară de aur uluitoare. Ce se ascunde aici sub pământuri
Cu mai bine de 50 de ani în urmă, într-un loc din România a fost descoperit ceea ce avea să fie doar o parte dintr-o comoară de aur uluitoare. De atunci, mai multe antichități extrem de prețioase au fost descoperite la doar câteva sute de metri de incinta sacră a Sarmizegetusei Regia.
- Ce comoară a fost descoperită în pământ
- Interlopii au luat cu asalt locul
Culmea Căprăreața este locul din România în care au fost descoperite cele mai prerțioase tezaure ale dacilor. Comori de aur impresionante, reprezentate de puţin 21 de brăţări spiralice şi mii de monede preţioase, au fost scoase de sub pământ, unde era îngropate de aproximativ două milenii.
Locul din România unde a fost descoperită o comoară de aur impresionantă
Culmea Căprăreaţa se află la câteva sute de metri de Sarmizegetusa Regia. În acest loc au fost descoperite cel puţin 21 brăţări din aur masiv, dar şi mii de monede antice. Arheologii spun că această culme ar fi fost un sanctuar unde dacii comunicau cu divinităţile.
În toamna anului 1970, pe Căprăreața, un localnic a descoperit un koson de aur, pe care l-a predat autorităţilor.
„Cu puţin timp în urmă, cetăţeanul Ştefan Portic a găsit din întâmplare o monedă în pădurea din apropierea fostei reşedinţe a regilor daci, Sarmizegetusa. La o cercetare mai atentă, moneda s-a dovedit a fi un Koson de aur (8,5 grame) şi reprezintă o raritate numismatică. Asemenea monede nu s-au mai descoperit din secolul al XIX-lea. Moneda a fost emisă între anii 40 şi 29 înaintea erei noastre şi este o copie a denarului republican roman. Inscripţia este în limba greacă şi se referă la numele presupusului rege dac, Koson. Cele două faţete ale monedei: consul roman între doi lictori care poartă torţele şi vultur ce ţine în gheare o cunună”, a informat Drumul Socialismului, în 21 februarie 1971.
Astfel, în primăvara anului 1971, arheologii au cercetat zona Căprăreţei şi au găsit multe alte obiecte antice, fără însă a menţiona găsirea unor obiecte de aur.
„În primăvara anului 1971, la corhănitul buştenilor din exploatarea forestieră de pe versantul de sud al piciorului Muncelului, pe care se află Sarmizegetusa şi la est de incinta sacră, s-au descoperit unelte dacice de făurărire. Această descoperire fortuită a determinat începerea săpăturilor din campania anului 1971 în acel punct, cunoscut cu numele de Căprăreaţa. Cercetările au dus la dezvelirea unui mare atelier de făurărie, cu unelte, produse în curs de prelucrare şi produse finite, precum şi a circa 1.000 de kilograme de fier în lupe. Alte terase din apropiere au fost sondate constatându-se că toate au urme de locuire antică”, informau arheologii Constantin Daicoviciu, Ştefan Ferenczi şi Ioan Glodariu în studiul „Cetăţi şi aşezări dacice în sud – vestul Transilvaniei” din 1989.
Totuși, după anii 1990, căutători de comori au apărut în Sarmizegetusa Regia. Prima dată, au descoperit celebra „căldare de aur” cu mii de galbeni. Unii dintre ei au și găsit câteva dintre zecile de brățări de aur. Până în prezent, autorităţile au recuperat 13 spirale de aur, din cele peste 20.