Superstiţii şi tradiţii pentru Sâmbăta lui Lazăr. Care sunt lucrurile pe care nu ai voie să le faci
Sâmbătă, pe data de 20 aprilie, creştinii sărbătoresc una dintre cele mai importante sărbători, Sâmbăta lui Lazăr, cel înviat din morţi de către Mântuitorul Hristos. Învierea lui Lazăr din morţi, la patru zile de la moartea sa, este dovada înverii tuturor şi a vieţii veşnice şi este considerată cea mai mare minune săvârşită de Fiul Lui Dumnezeu, înainte de propria înviere, din ziua de Paşte.
Sâmbătă, pe data de 20 aprilie, creştinii sărbătoresc una dintre cele mai importante sărbători, Sâmbăta lui Lazăr, cel înviat din morţi de către Mântuitorul Hristos. Învierea lui Lazăr din morţi, la patru zile de la moartea sa, este dovada înverii tuturor şi a vieţii veşnice şi este considerată cea mai mare minune săvârşită de Fiul Lui Dumnezeu, înainte de propria înviere, din ziua de Paşte.
Sâmbăta lui Lazăr este sărbătorită pe 20 aprilie, cu o zi înainte de Florii. Sâmbăta lui Lazăr este numită şi Moşii de Florii. Astfel, o serie de tradiţii şi superstiţii sunt legate de Sâmbătă lui Lazăr sau Moşii de Florii.
Tradiţii şi superstiţii de Sâmbătă lui Lazăr sau Moşii de Florii
Una dintre aceste superstiţii este cea legată de ceea ce trebuie să facă gospodinele. În această zi se fac colivi şi pachete, pe care femeile le duc la biserică, iar mai apoi le împart oamenilor săraci.
De asemenea, altă tradiţie spune că fetiţele se gătesc cu flori şi merg prin sat pentru a le spune localnicilor povestea lui Lazăr. Oamenii le oferă ouă, pe care fetiţele le duc acasă şi le vopsesc în Joia Mare.
În plus, altă tradiţie este cea legată de curăţenie. Oamenii nu au voie să facă curat în această zi şi nici să muncească la câmp.
De asemenea, o altă tradiţie spune că este bine ca credincioşii să aprindă lumânări la biserică pentru sufletele celor plecaţi, dar şi să spună rugăciuni.
În continuare vă prezentăm rugăciunea pe care este bine să o spuneţi în această zi, de Sâmbătă lui Lazăr sau Moşii de Florii.
"Dumnezeule, întru numele Tău mântuieşte-mă şi întru puterea Ta mă judecă. Dumnezeule, ascultă rugăciunea mea, pleacă urechea Ta la graiurile gurii mele. Ia aminte spre mine şi mă ascultă, că m-am mâhnit întru îngrijorarea mea şi m-am abătut. Inima mea s-a tulburat întru mine şi frica morţii a căzut asupra mea. Temere şi cutremur au venit peste mine şi întunericul m-a acoperit. Doamne, Dumnezeul mântuirii mele, ziua am strigat şi noaptea înaintea Ta. Să ajungă până la Tine rugăciunea mea, că s-a umplut de rele sufletul meu şi viaţa mea de iad s-a apropiat! Miluieşte-mă, Doamne, că neputincios sunt! Vindecă-mă, că s-a tulburat foarte sufletul meu. Ostenit-am întru suspinarea mea. În toate nopţile îmi stropesc patul cu lacrimile mele şi în ele îmi scald aşternutul. Pentru ce eşti mâhnit, suflete al meu, şi pentru ce mă tulburi? Nădăjduieşte spre Dumnezeu şi mă voi mărturisi Lui, mântuirea feţei mele şi Dumnezeul meu. Amin".
O.P.