Superstiții, obiceiuri și tradiții în Săptămâna Mare. Credincioșii ortodocși trebuie să le respecte
Peste doar câteva zile, în săptămâna 2 - 8 aprilie 2023, este Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor. Este o săptămână în care credincioșii ortodocși primesc lumina Învierii, iar în această săptămână se respectă superstiții, obiceiuri și tradiții. Credincioșii ortodocși trebuie să le respecte cu sfințenie.
- Superstiții, obiceiuri și tradiții în Săptămâna Mare
- Credincioșii ortodocși trebuie să le respecte
În Săptămâna Patimilor sau Săptămâna Mare, credincioșii ortodocși trebuie să respecte câteva superstiții, obiceiuri și tradiții. Săptămâna 2 - 8 aprilie este una sfântă, unde se ține post și se fac pregătiri pentru Paște.
Superstiții, obiceiuri și tradiții în Săptămâna Mare
Obiceiuri
În această săptămână se face curățenie generală în toată casa și toată curtea, se repară ce este stricat prin casă sau curte, se vopsesc cu var alb pomii din curte, se duc gunoaie și se curăță șanțurile.
În prima zi din această săptămână se scot hainele la aerisit și se face curățenie în dulapuri. Până în Miercurea Mare este bine să faceți muncă pe câmp, adică să săpați, semănați și curățați pomii. Toate acestea se fac până miercuri, după aceea nu mai aveți voie să le faceți.
Tradiții și superstiții
În Oltenia, copii trebuie să meargă la colindat. Nu se dau bani de pe colindat, ci ouă, pentru ca ulterior acestea să fie vopsite. La colindat se spun aceste vorbe:
„Câlţii-Mâţii,
Toarce câlţii!
Ori i-ai tors,
Ori i-ai ros. (…)
Să te-nduri şi să ne dai
Cele ouă-ncondeiete”.
În Săptămâna Mare, credincioșii ortodocși trebuie să folosească cenușa din sobă de la focul din Miercurea Mare. Această cenușă trebuie să fie aruncată pe straturi, în grădina, pentru a păzi grădina de dăunători.
În Joia Mare, credincioșii ortodocși trebuie să meargă la slujbă, care va fi dedicată celor decedați. Fiecare familie care are apropiați morți trebuie să meargă la biserică și să ducă pomană, iar de pomană se dau următoarele: dulciuri, colaci, lumânări și vin.
În Joia Mare trebuie pregătite copturile de Paște, cum ar fi cozonacii, pasca sau friptura. Tot în această zi se vopsesc ouăle în roșu, pentru că această culoare reprezintă sângele Mântuitorului Iisus Hristos. Pe timpuri, ouăle erau vopsite cu flori de tei, sunătoare, coji de ceapă sau levănțică.
În această zi nu se doarme, deoarece se spune că vei lenevi tot anul dacă faci asta. De asemenea, de Joia Mare este Denia celor 12 Evanghelii. În credința populară se spune că cei care țin post din Joia Mare și până în ziua de Pași sunt înştiinţaţi de moarte cu trei zile înainte de a se întâmpla asta.
În Vinerea Mare nu se fac treburi de niciun fel. În unele zone din România se vopsesc ouă în această zi, însă tradiția spune că nu este bine să faci nimic. Așadar, în această zi nu se spală, nu se mănâncă urzici și oțet, iar seara se merge la biserică.
În Sâmbăta Mare, femile trebuie să pregătească totul pentru masa de Paște, dar și hainele pentru sărbătoare. În această zi se taie și mielul, iar tot acum este momentul când trebuie pregătit pentru masa de Paște, astfel că se face friptură, borș de miel și drob.
În Duminca de Paște, credincioșii ortodocși trebuie să se spele cu apă, în care se pune un ou roșu, un fir de iarbă, un ou alb și un bănuț de argint. Apa este purificatoare, iar celelalte semne aduc bogăție, sănătate și prosperitate.
La masa de Paște, după ce te-ai spălat cu această apă se mănâncă un ou pentru sănătate, după care se mănâncă pește și pasăre pentru a fi tot anul sprinten ca peștele și ușor ca pasărea.